Aforisme – 24 mai 2015
Maxima zilei: Trebuie să ne antrenăm zilnic trupul prin exerciţii fizice şi mintea prin exerciţii spirituale, dintre care cel mai important este lectura.
Adevărata fericire e singuratică, nu gălăgioasă; profundă, nu frivolă.
Admit că oamenii timizi se exprimă mai bine în scris, dar ce ne facem cu cei care se exprimă mai bine oral?
Ai nevoie şi de un laş printre atâţia eroi. Altfel eroismul ar deveni un banal fapt cotidian al tuturor.
Am observat cu surprindere că oamenii amabili sunt întotdeauna calmi.
Anonima este o crimă comisă pe la spate şi la adăpostul întunericului.
Anonimatul e adesea un refugiu profitabil.
Arta desăvârşeşte mereu ceea ce nu e terminat niciodată.
Atâta timp cât ţii funia în mână, nu eşti spânzurat.
A-ţi păzi secretele e ca şi cum ai încerca să pui un dop pentru fiecare gaură dintr-o sită.
Avea o remarcabilă şi lăudabilă lipsă de consecvenţă.
Bărbaţii se spovedesc mai uşor preotului decât femeii iubite.
Cărţile sunt cărămizile raţiunii. Şi ale naţiunii.
Cea mai mare plăcere nu e să ai un lucru al tău, ci să te foloseşti de lucrurile altuia.
Cei slabi comit crimele. Cei puternici nu se încurcă cu ele. Au de partea lor legile şi instituţiile.
Cel mai bun critic al unei opere este autorul ei. Pentru motivul simplu că el o poate privi nu doar din exterior, ci şi din interior.
Cel mai mare linguşitor este omul însuşi. Scuza sa: dacă nu m-aş lăuda şi poate m-aş dispreţui, m-aş sinucide.
Cenzura e odioasă, dar autocenzura e absolut necesară.
Cine ar avea răbdare să sculpteze o catedrală gotică?
Convingerea că eşti iubit te face de două ori mai puternic şi de zece ori mai hotărât.
De cele mai multe ori preţul e stabilit de raritatea produsului.
Din păcate, dintr-o carte aflăm foarte puţine lucruri despre autor, suficiente despre narator, foarte multe despre personaj şi aproape nimic despre cititor.
Drama acestei lumi este aceea că marile averi ori sunt făcute de nişte ticăloşi, ori ajung pe mâna unor escroci.
După ce am realizat un ideal, ori îi găsesc cusururi, ori mă îndepărtez de el, căutând un alt ideal.
Fecioria este o podoabă, dar, ca orice podoabă, de la o vreme devine demodată.
Fiecare poate fi artist în meseria lui. Ceea ce contează cel mai mult este calitatea produsului şi nu renumele firmei.
Fiecare popor se crede cel mai ospitalier din lume. De aceea când merge în străinătate rămâne uluit de faptul că şi alţii pot fi la fel de primitori ca el.
În război, aproape toţi eroii sunt criminali în serie.
Înţeleptul nu ascultă niciodată toată vorba prostului, pentru că de la început el nu înţelege nimic.
La cei bogaţi, cel mai adesea defectele devin calităţi. Gândiţi-vă cât de tânăr e un bătrân cu bani.
La un prost până şi tăcerea duhneşte.
Laudele seamănă cu o mâncare mult prea dulce, pe care trebuie să o consumi în întregime.
Lipitorile nu lipesc, ci se lipesc.
Lipsa de omenie se găseşte uneori, dar foarte rar, şi la animale.
Natura e simplă: noi o complicăm.
Noroc cu faptul că apa nu vorbeşte. Altfel malurile ar fi pline de sunete dintre cele mai diverse: de la susur de izvor la sâsâit de şarpe, de la bârfă în cascadă la orăcăit de babe.
Nu cred că poţi iubi pe cineva fără să te iubeşti şi pe tine.
Nu poţi face cravată din limbă de vacă (auzită).
Nu toate metalele sună la fel.
Nu toţi oamenii serioşi şi sobri au avut fericirea să fie traversaţi de tristeţe şi să se plimbe la braţ cu melancolia.
Oare moartea e molipsitoare? (din gândirea unui copil)
Omul este un oximoron, întrucât trupul şi sufletul sunt două lucruri aparent incompatibile sau chiar opuse.
Paradoxal, morala nu înseamnă întotdeauna adevăr.
Prezentul şi viitorul sunt mărimi vectoriale.
Profesiile nu trebuie să se amestece: fiecare să facă ceea ce vrea, ceea ce ştie, ceea ce i se potriveşte şi, eventual, ce e util şi pentru ceilalţi.
Suntem extrem de maleabili: avem puterea să ne mulăm după un obiect străin în loc să-l schimbăm şi să-l adaptăm după dorinţa noastră.
Şi prostiile trec de bariera minţii.
Uimirea poate însemna totala admiraţie faţă de un artist şi o operă, dar şi o indecenţă atunci când e exprimată prea zgomotos.
Un avertisment este o jumătate de sfat.
Uneori cărţile sunt mai vii decât oamenii.
Unii oameni cred că minciuna e necesară, aşa cum e veşmântul care ne îmbracă trupul. Numai că tocmai acest veşmânt, şi nu trupul gol, ne trădează.
Viciul te face vesel, virtutea – trist. Şi asta pentru că nu eşti singur în această lume.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.