Aforisme – 3 iunie 2015
Maxima zilei: Cuvântul e mai puternic decât omul. Pe piatra de mormânt a cuvântului nu vei găsi omul, dar pe piatra de mormânt al omului vei găsi cuvântul. Cu alte cuvinte, cuvântul ne supravieţuieşte.
Aisbergul este celebru pentru vârful său. (din gândirea unui copil)
Arta şi ştiinţa au progresat atât de mult, teritoriile lor sunt atât de vaste, încât au început să se confunde.
Cartea bună primeşte certificatul de calitate de la cititor, nu de la critic.
Cărămizile sunt extrem de importante pentru orice construcţie. Mărturisesc însă că, de la o vreme, mă interesează mai mult mortarul.
Când e vorba de un accident pe un lac îngheţat, întotdeauna e de vină grosimea gheţii.
Când folosim cuvântul ar trebui să folosim mai mult muchia şi nu tăişul.
Cel mai adesea o ţară este râvnită nu pentru suprafaţa sa, ci pentru subsolul ei.
Cele mai mari cataclisme îndreptate asupra unui popor nu sunt nici cutremurele, nici inundaţiile, nici incendiile, ci un şir de conducători proşti. România nu e o ţară a cutremurelor catastrofale.
Cele mai mari pericole se vădesc a fi cele la care nu te-ai fi gândit niciodată.
Ciudat e că toţi borfaşii şi toate prostituatele au un strict cod al onoarei, mai strict decât cel al lorzilor şi al doamnelor din înalta societate.
Conformiştii cei mai fanatici provin din cei mai fanatici nonconformişti, odată cu vârsta.
Creaţia adevărată nu poate fi mai sus de minte şi mai jos de inimă.
Cred mai mult în pedeapsă, decât în pocăinţa. Pedeapsa nu poate fi ipocrită.
Cu cât ştirea e mai banală, cu atât corpul de literă cu care a fost tipărită în ziare e mai mare.
De multe ori viitorul se ascunde de prezent după trecut, aşa cum un turist se ascunde după o coloană.
Din păcate avem mai multe religii decât eretici.
Din păcate istoria a ajuns o statistică a crimelor comise în timpul războaielor.
Dumnezeu a creat lumea, dar nu şi-a pus problema şi să o înţeleagă.
După moartea omului iubit, nu mai trăieşti, ci supravieţuieşti.
După ultima revoluţie, înalta societate e în aer.
Există mai multe buruieni decât plante de cultură. Şi asta pentru că buruienile sunt plivite şi astfel obligate să se apare.
Fii cred în virtuţile mamelor, fiicele în virtuţile taţilor. Evident şi unii şi alţii se înşeală.
Frunză verde este un început de vers interzis. Pentru că e un vers politic, naţionalist, cu tendinţă şi apoi: unde aţi mai văzut frunză verde?
Grămăticii, tot stâlcind limba şi căutând curiozităţi (zise excepţii), au transformat astronomia cerului limbii în astrologia palatului ei.
Impresiile altora ne impresionează prea puţin. (din gândirea unui elev)
Îmbrăţişarea este o reacţie de neutralizare.
Limba română este mireasa tuturor, de la vlădică la opincă.
Miracolele sunt văzute doar de cei care au nevoie de ele.
Mirii sunt pentru o zi împăraţii. Dar şi împăraţii pot fi miri. Din când în când, ori de câte ori o impune situaţia politică.3003
Moartea are efecte incalculabile nu atât pentru tine, cât mai ales pentru cei din jurul tău. Mai ales dacă e vorba de o moştenire.
Natura este o infinitate de posibilităţi. Omul ca fiu al naturii e şi el o infinitate de posibilităţi.
Nişte geţi scriau în cer cu săgeţi, cu tinctură de soare. Se spune că ar fi strămoşii noştri, iar cronicile lor s-ar fi numit Cronicile Imperiului Fără Nori.
Nu gândim niciodată un singur gând. Prin urmare, gândirea e fasciculară.
Numai cei care şi-au trăit prost viaţa, îşi mai doresc încă una. Pe care ar gestiona-o la fel de prost.
Nu-mi plac trufele, chiar dacă sunt trufandale, pentru că sunt găsite de porci.
Paradoxul iubirii: în loc să fie cei mai egoişti oameni, îndrăgostiţii vor să se sacrifice. E drept că unul altuia.
Până şi copacii pot fi strâmbi. Şi pentru că sunt strâmbi, scapă adesea de securile tăietorilor.
Plata e o răsplată. (din gândirea unui elev)
Poezia este un aer ciudat de pe o planetă ce nu o ştiu astronomii.
Prostia conduce galeria.
Rataţii sunt acei cetăţeni sărmani care apelează la rate. Prin rată se înţelege un autobuz demodat de ţară sau o sumă fixă pe care o datorezi băncii pentru o dobândă variabilă.
Singurul lucru pe care nu mi l-am dorit din glorie: să am statuie ecvestră.
Spiritul se bucură, trupul se relaxează.
Sufletul rămâne întreg după moarte, precum cuvintele adunate într-o carte.
Talentul e un armăsar nărăvaş. Dacă îl poţi încăleca, ai şansa de a primi aplauze.
Toate adevărurile devin banale prin uzură.
Tot ce atinge omul devine mai slab în natură. Şi asta pentru că natura nu suportă jugul unei singure specii.
Umorul nu e doar un semn de inteligenţă, ci şi de complicitate.
Unde ne sunt meşteşugarii de altădată? Acum toţi au devenit artişti, iar artiştii – maeştri.
Uneori pentru a spune un lucru banal ai nevoie de o scenă.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.