EVENIMENT – DESCHIDEREA GALERIEI ART GALLERY LA CENTRAL PLAZA (23 MARTIE 2012)
Expoziţia de artă plastică SPRING COLOURS a însemnat practic deschiderea oficială a galeriei ART GALLERY CENTRAL PLAZA. Un spaţiu extrem de generos, cu multe coloane şi alveole, permiţând expunerea unor lucrări extrem de variate prin tematică, tehnică, dimensiuni, de la sculptură la gravură de la uleiuri la acrilic sau tehnici mixte. Iată-i pe artiştii care au expus în această expoziţie, titlurile lucrărilor expuse şi fulgurantele mele impresii la această expoziţie. (Lucian Strochi)
MIHAI AGAPE
Copaci seculari u/p 100/120cm
Miraj u/p 100/120cm
Excelent fotograf, ceea ce ar presupune cel puţin o logodnă cu realul, Mihai Agape distruge în/cu pictura sa natura, transformând-o din naturata în artifex, impunându-şi engramele ca pe nişte amprente ale lucidităţii sale.
Nu o dată, din hăţişuri de pădure, din trunchiuri adolescentine de arbori încă ingenui, adică nedefiniţi, răsar, ca într-un joc, chipuri umanoide, iele, nimfe, satiri, duhuri ale labirintului, aşteptând rugătoare acceptarea şi, prin aceasta, mântuirea noastră, a oamenilor, prin intrarea în umanitatea noastră totuşi comodă.
Agapia acuarelă 35/45 cm
Turnul lui Ştefan acuarelă 40/60 cm
Trandafiri u/p 35/35cm
Piatra Neamţ c/h 30/ 45 cm
Dumitru D. Bostan a traversat, ca pictor, cu bune rezultate, câteva perioade, pe care le-am putea numi ale răstrângerilor, ale uşilor (între)deschise, ale albastrului.
Acum, tinzând spre monocromii (semnul celor aleşi), Dumitru D. Bostan se reîntoarce la triada clasică a picturii: culoare, desen, compoziţie, spre ceea ce am putea numi un realism lilial în care analepsele au forţa trăirii la timpul prezent.
Căpiţe de fân
Peisaj
Peisaj II
Peisajele lui Mircea R Ciacâru sunt prelungiri ale visului în realitatea noastră imediată, radiografii ale unei naturi sihastre surprinsă impudic.
Semnele lui Ciacâru devin întotdeana simboluri: copacii (Peisaj II) devin plămâni, respiră pentru noi, ne restituie o lume mai curată, ne transformă în supravieţuitori ; o scară pe o căpiţă capătă proporţii biblice şi înţelesuri mitice, parabolige.
Toată pictura lui Mircea R. Ciacâru este o imensă alegorie a lumii şi a omului.
DUMITRU BEZEM
Flori u/p 35/50cm
Balcic u/p 35/45cm
Dumitru Bezem a înţeles de la început că orice artă are doar câteva teme majore, le-a descoperit, le-a cucerit şi le-a desăvârşit în ani, transformându-le în metafore obsedante şi chiar mituri personale.
Colorist generos, cu o pastă groasă, Dumitru Bezem pendulează sedăcător între răsfrângeri şi străluciri de oale de lut şi ziduri albe, mate, amintind Magrebul, între cuminţenia şi cuvioşia unui bătrân călugăr şi neastâmpărul unui arlechin, între anluminuri şi zări şi câmpuri nesfârşite.
Recunoscut imediat, prin intensitatea cromatică a lucrărilor sale, Dumitru Bezem scapă oricăror interpretări, prin varietatea infinită a propunerilor. Pictura sa este polifloră, garoafele se travestesc în vâzdoage, irişii se deghizează în gladiole, iar crinii se visează trandafiri celeşti.
VIOREL CUTE-PETRIC
Armonie lemn/mixt 30/100 cm
Fecunditate lemn/mixt 30/100 cm
Nud lemn/mixt 30/100 cm
Purificare lemn/mixt 30/100 cm
Sculptor subtil, având vocaţia esenţializărilor, iubind cu patimă linia curbă, Viorel Cute-Petric are o obsesie majoră, ceea a nucleelor de condensare: fără un fir de nisip scoica nu ar plânge în perlă, fără un fir de praf nu am avea ploaia.
Nucleul de condensare al lui Cute-Petric poate fi o picătură de ploaie, o lacrimă, o inimă, o frunză, o petală, un fruct, un bulgăre de zăpadă.
În jurul acestui nucleu de condensare se ţese o întreagă istorie, despre origini (Armonie), despre germinaţie şi naşteri (Fecunditate), despre esenţa femininului (Nud), despre purificare prin jertfă înaltă, nu prin ardere pe rug sau prin jertfă (apparent) sinucigaşă, ca a păsării Phenix (Purificare).
Viorel Cute-Petric este un rapsod, numai că, în loc de cuvânt şi sunet, foloseşte lemnul, ascultându-i şi cercetându-i atent vibraţia şi căldura.
PETRU DIACONU
Captură a/p 50/70 cm
Cactus roşu a/p 40/40 cm
Frunziş a/p 100/100 cm
Sub aripa nopţii a/p 120/70 cm
Petru Diaconu este autorul unui limbaj propriu, cu semne grave pe care le-a impus contemporanilor, transmiţându-le o muzică în care curcubeul devine portativ (şi invers), iar notele au concreteţe reificată: peştele e – do de jos, nudul – re, frunza – mi, ochiul (de bufniţă) – fa, fluturele – sol, mărul – la, sămânţa – si, luna şi stelele – do de sus.
Lucrurile se complică însă, căci peştii au în loc de aripioare frunze, frunzele au ochi, fluturele este un nud înaripat. E o pictură a trecerilor şi a răsfrângerilor, un univers atât de personal, încât te poţi simţi pentru o clipă prizonier al artei. Doar pentru o clipă, pentru că, folosind chei potrivite, Petru Diaconu te eliberează din colivie lăsându-te să hălăduieşti liber în imediatul tău real.
CONSTANTIN FILIMON
Pădure I u/p50/70 cm
Pădure II u/p 50/70 cm
Maci în ploaie u/p 50/70 cm
Pe Constantin Filimon îl surpride bine criticul Valentin Ciucă în Catalogul expoziţiei: „Personaj histrionic complex şi deritant poate juca fără eort în piesele lui Shakespeare trecând cu uşurinţă de la dilemele lui hamlet la duplicitatea lui Iago.
Talentat fărăîndoială, când vrea să fie serios eşuează, în timp ce altă dată se zbenguie pe suprefaţa tabloului şi deloc paradoxal izbuteşte ceea ce funcţionarii picturii, cum îşi numeşte unii confraţi, tratează glorios.
Desenează direct în culoare şi efectele acestei spontaneităţi se văd deopotrivă în bine şi în rău. Boema lui, violentă adesea, îi conferă măreţia geniului neîmplinit şi ataşamentul spontan al tagmei.”
CĂTĂLIN GRIGORAŞ
Peisaj acuarelă 20/30cm
Salcie u/p 50/45 cm
Mai puţin cunoscut la noi (lucrează mult în străinătate) Cătălin Grigoraş renunţă pentru această expoziţie la tehnicile care l-au consacrat („al fesco” şi „al secco”) în favoarea acuarelei şi a uleiului, reuşind două peisaje care se reţin (Peisaj, interesant prin liniile de forţă care le dezvoltă şi Salcia, amintind prin cromatică, printr-un verde care nu se uită, de E. Manet şi mai ales de Corot).
CIPRIAN ISTRATE
Cel vechi de zile frescă 40/ 50cm
Apocalipsă a/ p 100/100 cm
Eliberare a/ p 35/130 cm
Adevărat om-orchestră, traversând dezilvolt tehnici, epoci, teme şi motive, CiprianI strate ne aminteşte că este un muralist (Cel vechi de zile-frescă), un iubitor al înscrisurilor rare, aproape pedante, din codexuri şi cronici străvechi, dar şi al spaţillor siderale (Apocalipsă) şi chiar al unor tehnici ce au revoluţionat chiar cinematograful gen matrix (Eliberare).
Dacă Apocalipsă mai aminteşte într-un fel de pictura Doinei Daşchievici, în celelalte picturi Ciprian Istrate propune agresiv poietici, manifeste, mesaje, proclamaţii plastice.
Mişcarea picturii este când centrifugă şi monumentală, când centripetă şi miniaturală.
Te aştepţi ca pictorul să încerce în curând să ilustreze scene din Infernul lui Dante pe o boabă de orez.
CRISTIAN LĂPUŞAN
Rush hour102/178 cm
Good bye ble sky 90/90 cm
Dialog 64/140 cm
Picturile lui Cristian Lăpuşan, baleind între un suprarealism bine temperat şi un pop art ceva mai puţin ortodox, aminteşte de hiperrealismul american prin concreteţea imaginilor ce pot fi confundate cu un poster sau cu o fotografie artistică.
Dacă putem vorbi de o culoare fidelizată şi de un desen mai mult decât corect, compoziţia, întotdeauna surprinzătoare, gravă, simbolică este cea care îl impune pe Lăpuşan drept un pictor de mari resurse şi perspective.
CRISTIAN RADU MACAVEI
Copilăria igienei a/p 70/70 cm
Invocaţie a/p 45/65 cm
Femeia fluture a/c 50/ 65 cm
Extaz acryl ceracolor 35/55 cm
Cristian Radu Macavei este un grafician romantic (Extaz şi Femeia fluture pot fi citite antitetic şi eminescian…Venere şi madonă), dar care poate plonja şi în straturi culturale mai vechi, unde literele, cifrele şi semnele se substituie unele pe altele, deliterându-se, descifrându-se şi desemnându-se.
Peste toate pluteşte superior aburul unei ironii atent controlate şi distilate, amintind că Macavei a fost elevul lui Dan Hatmanu.
IOAN POPEI
Abstract u/p 40/70 cm
Flori de câmp up 40/55cm
Pădure u/p 40/55 cm
Iconar rar, de mare valoare, Ioan Popei reuşeşte şi în plastica de mari dimensiuni, nu comensurabilă în centimetrii pictaţi ci în panoramare (Flori de câmp), în deschideri de dincolo de labirinturi (Pădure şi Abstract).
Pictorul are har, chiar şi atunci când pictează erezii.
ARCADIE RĂILEANU
Totem u/p 60/60cm
Jazz u/p 80/80cm
Arhitect la origini, Arcadie Răileanu este un amant al liniilor drepte, între care, ingenios, strecoară culori distilate atent, de o puritate aproape de absolut. De fapt, Arcadie Răileanu nu pictează decât variantele unei aceleiaşi pânze, chiar dacă ea se va numi, aproape aleatoriu Jazz sau Totem.
ANA-MARIA POPESCU
Nud a/p 50/70 cm
Nocturnă a/p 50/70 cm
Suav a/p 50/70 cm
Încă în căutarea unui stil personal, Ana-Maria Popescu reuşeşte să impresioneze atunci când are inteligenţa să îmbine tuşa largă, generoasă, generând forme abstracte sau chiar realist-magice, din prim planuri, cu fundaluri extrem de minuţios lucrate, amintind de Matisse, de nabişti (Nud, Suav).
Mai puţin convingătoare e atunci când vrea să pară unitară (Nocturnă).
SILVIU ROŞCA
Inimă u/h 55/40cm
Personaj t/h 30/42 cm
Grafician pur-sânge, iubind contrastel puternice, Silviu Roşca decupează şi tranşează realitatea, crezând că poate găsi dincolo de farmecul discret al lumii esenţele.
Şi uneori le găseşte. Într-un anume sens, Silviu Roşca are ceva din cerbicia şi încăpăţânarea unui inovator.
El crede că se poate, acolo unde toţi ceilalţi cred că e imposibil.
LUCIAN TUDORACHE
Mit mixt /cupru 40/120 cm
Androgin lemn 40/100cm
Lucian Tudorache ne-a obişnuit de ani de zile cu lucrări elevate, descinzând din mituri şi reîntorcându-se acolo, printr-un proces de epură.
De fiecare dată intervenţia şi invenţia personală e maximă. Paradoxal, nu asistăm la o demitizare, banală în ziua de azi prin repetiţie, ci mai degrabă la o remitizare, mitul lăstărind, pregătindu-se şi în acest fel pentru noi interpretări (Mit, Androgin).
GHEORGHE VADANA
Flori I u/p 25/25 cm
Flori II u/p 25/25 cm
Flori III u/p 25/25 cm
Flori de toamnă u/p 70/80 cm
Cartier u/p 30/30 cm
Rapsod al plaiurilor natale, Gheorghe Vadana s-a oprit mai rar asupra naturii statice. În această expoziţie o face, dar ochiul său însetat de spaţii mai largi, refuză constrângerile şi atunci florile explodează eliberându-se aşa cum un buchet de mireasă poate pluti o vreme prin aer (Flori de toamnă).
PETRU VAMANU
Magnolii mixt /sticlă 30/42 cm
Maci mixt /sticlă 25/35 cm
Flori mixt /sticlă 30/35 cm
Pădure mixt /sticlă 25/30 cm
Trandafiri mixt /sticlă 25/30 cm
Petru Vamanu este recunoscut ca un colorist redutabil, descinzând din acuarela Iuliei Hălăucescu, deşi Vamanu preferă de obicei uleiul.
Acum pictează pe sticlă, în tehnica icoanelor pe glajă de la Nicula sau Sâmbăta de Sus, dar punând în locul chipurilor de sfinţi şi aureole, flori.
MIHAI VOICU
Aqua I gravură 35 /45 cm
Aqua II gravură 35 /45 cm
Din interior gravură 35 /45 cm
Deşi prezent în expoziţie cu doar trei lucrări, Mihai Voicu a reuşit să ne convingă prin câteva calităţi certe: o compoziţie echilibrată, o bună valorizare a câmpurilor, un desen sigur, ferm.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.