Maxima zilei: Cred că fluturii, asemenea oamenilor, se lasă atraşi şi de întuneric, nu doar de lumină.

---

Constituţia e invocată de toţi pentru a fi încălcată de toţi.

Contrar aparenţelor, numai cinci la sută din ce spunem, spunem pe gură.

Convinge şi vei învinge.

Convinge un dezechilibrat că echilibrul poate fi indiferent.

Convingerile dau iluzia dreptăţii. Dar nu uita: e doar dreptatea ta.

Copiii îi moştenesc pe părinţi, având dreptul asupra tuturor averilor. Mai puţin asupra celebrităţii numelui, care se dobândeşte, nu se moşteneşte.

Copiii spun ce fac, tinerii ce simt, adulţii ce gândesc, bătrânii ce îşi amintesc. Nebunii nu simt şi nu gândesc, dar îşi amintesc ce vor să facă.

Coroana unui arbore este egală ca suprafaţă cu rădăcina sa. Coroana unui rege trebuie să fie egală cu rădăcina sa (poporul).

Coşmarul lebedei: a visat că era gâscă, iar suratele ei insinuau că era de fapt raţă.

Creaţia e media aritmetică dintre vis şi realitate.

Creaţia începe cu un miracol şi trebuie să sfârşească la fel. Miracolul începe cu tine şi se termină în ceilalţi.

Cred că pe lume e prea multă frumuseţe. Şi asta de când cineva a demonstrat că şi urâtul poate fi frumos.

Cred doar în adevărurile măsurabile: legea gravitaţiei e unul dintre ele.

Cred în magie, nu şi în magicieni.

Cred în medicii care nu cred că pot vindeca oricând, pe oricine.

Cred în superstiţii, dar încerc să le ocolesc sau să le îmblânzesc.

Cred, deci sunt om.

Cred, pentru că e prea incredibil tot ce mi-ai povestit.

Credinţa oarbă e la fel de periculoasă ca necredinţa.

Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici, mută munţii… Dar face şi multe alte lucruri interesante.

Creierul e folosit numai în proporţie de 5 la sută. Aşa că mai avem resurse pentru încă câteva milenii.

Creierul este mototolit pentru a fi mai încăpător. (din gândirea unui copil)

Cristalul trăieşte doar în răsfrângeri.

Criticii sunt acei literaţi care au încercat toate genurile, dar nu s-au putut hotărî pentru niciunul. Sau le-au ratat pe toate.

Criticii critică, dar nu e sigur că pot face mai bine ceea ce au criticat.

Cu „x” notăm nu necunoscuta, ci nehotărârea. În fond, „x” este la origini o încrucişare de drumuri.

Cu atâţia maeştri, greu să mai găseşti un ucenic.

Cu cât am cunoştinţe din mai multe domenii, cu atât resimt mai acut nevoia specializării.

Cu cât am mai puţine dorinţe, cu atât mă simt mai bogat şi mai puternic.