Alfabetul animalelor: Ariciul
A, a
ARICIUL
Aici,
În grădină,
Lâng-o sulfină,
Am văzut un arici.
Are burtica fină,
Însă, pe spate, mici,
Dar, dureroase, ca nişte urzici,
Ca nişte furnici,
Mii şi mii de ace:
Când se face ghem, n-ai ce-i face.
Poveştile spun
Că doar ariciul e bun
Iarba Fiarelor s-o aducă
Într-o coajă de nucă;
Iarba Fiarelor e vrăjită
Rămâne verde, chiar pe plită;
De-o pui pe lăcat,
Ţi-l desface imediat;
Dac-o pui pe limbă,
Toate se schimbă;
Ce mai încolo şi-ncoace
Cunoşti toate graiurile de dobitoace…
Pui pe rană, nu te doare;
Scapi de orice închisoare;
Taie mai fin ca briciul,
Te luminează ca licuriciul…
De-asta, vezi, e bine
Prietene, vecine,
Să nu superi, să nu alungi ariciul.
Lucian Strochi
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.