Maxima zilei: Efemerul e un ciob ce uimeşte eternul.

---

E mai bine să fii sclavul adevărului, decât stăpânul minciunii.

E mai bine să fim doi: ne putem contrazice mai uşor.

E mai bine să începi un lucru decât să îl sfârşeşti. Atunci când începi ai toate şansele şi scuzele de partea ta; când sfârşeşti, nu ai la îndemână întotdeauna un început şi vei fi sigur criticat, indiferent de rezultat.

E mai bine să previi şi să eviţi, decât să lupţi şi să câştigi.

E mai bine să spui că nu ştii, decât că ştii. Şi asta din două motive: oamenii îţi vor aprecia sinceritatea şi, curios, s-ar putea să nu te creadă.

E mai greu de coborât un munte, decât de urcat. Poate şi pentru că întâi trebuie să urci şi abia apoi să cobori.

E mai greu să ai prieteni la bucurie, decât la necaz. Curios, şi reciproca e valabilă.

E mai periculoasă ura prietenului, decât cea a duşmanului.

E nobil să mori pentru o idee. Dar dacă ideea era mai puţin nobilă?

E o artă să dăruieşti, e o religie să primeşti.

E o fericire că scriitorii nu se nasc cu titluri nobiliare. Aşa sunt obligaţi să-şi facă un nume şi să înnobileze artele.

E o gafă monumentală să faci o statuie ecvestră unui aviator.

E o iluzie să crezi că îţi poţi omorî timpul. De obicei, în luptă directă, te răneşte el, dar rănile sale sunt subtile, greu sesizabile.

E şi normal ca memoria lungă să fie apanajul bătrâneţii. Dacă eşti copil, ai trăit prea puţin pentru a avea o asemenea memorie.

E uşor să vorbeşti în numele Domnului, pentru că Dumnezeu tace. Iar dacă vorbeşte, nu o face cu cuvinte.

Ecoul îţi poate spune ceva despre înălţimea muntelui, dar şi despre adâncimea prăpastiei.

Educaţia e singura poliţă de asigurare valabilă oricând şi oriunde.

Educaţia nu e o poliţă de asigurare, dar te apără faţă de accidentele vieţii.

Educaţia nu-ţi asigură automat succesul în viaţă. Numai că nu poţi fără ea.

Educaţia unui om seamănă foarte mult cu îmblânzirea unui foc.

Efectele secundare mă înspăimântă. Pe cele principale le mai tratez.

Efectul e important uneori, pentru că ne avertizează asupra cauzei.

Egalitate perfectă nu există.

Egreta e atât de frumoasă, încât penele ei au dat numele unei scântei electrice.

Epitetul e pentru obiect ce e culoarea pentru desen.

Epocile se judecă după metale. A fost întâi epoca bronzului, apoi a fierului. Acum suntem în epoca aurului. Sau a uraniului, nu mai ştiu bine.

Era atât de bogat, încât cheltuia sume enorme pentru a scăpa de prea mulţi bani.

Era atât de discret, încât nici nu ştim dacă a existat vreodată.

Era atât de egoist, încât era mereu gata să facă ceva pentru ceilalţi, răpindu-le acestora bucuria muncii şi a eşecului.