Maxima zilei: Mâinile pot face orice. Pot mângâia clapele unui pian, părul unui copil, se pot ruga, pot munci, pot lupta, dar mai ales pot vorbi.

Mă interesează ce spun prietenii în absenţa, nu în prezenţa mea.

Mă interesează fiziologia adevărului, nu anatomia lui.

Mă interesează o religie care să nu-mi spună cum ajung în Iad, ci să-mi spună cum reuşesc să ies de acolo.

Mă iubesc, chiar dacă în ultima vreme m-am îndepărtat de mine şi îmi vorbesc tot mai rar.

Mă îngrijorează faptul că eşti total de acord cu mine. Înseamnă că unul din noi minte sau nu gândeşte.

Mă înspăimânta ideea că adevărul poate fi etern şi imuabil. Dacă e aşa, atunci mă mulţumesc doar cu jumătate din el.

Mă întreb dacă o literă e sau nu umbra unei idei sau doar urma

Mă mir mereu că unele lucruri sunt aşa cum sunt şi nu altfel, mă întreb cine le-a conceput şi le-a realizat aşa, mă tem că se vor revolta împotriva cuvintelor şi implicit a mea.

Mă respect prea mult pentru a fi invidios. Dacă asta înseamnă orgoliu, mă resemnez să-l accept.

Mă simt atât de puternic, încât m-aş pune la întrecere şi cu o furnică.

Mă simt bine în pădure: respiraţia delicată a copacilor îmi aduce aminte de respiraţia iubitei abia adormite.

Mă simt cu atât mai puternic, cu cât renunţ tot mai mult la

Mă simt încă în putere. Mai am câteva iluzii.

Mă simt onorat de atenţia ta. Chiar dacă mă critici, mă urăşti sau mă înjuri.

Mă tem de cei care scriu frumos şi vorbesc la fel de frumos. Ceva nu e în regulă!

Mă tem de cititorul unei singure cărţi, chiar dacă aceasta e Biblia.

Mă tem de judecata inocentului: e pură, chiar dacă poate fi greşită.

Mă tem de problemele uşoare mai mult ca de cele grele. În primul rând nu-mi vine să cred că sunt atât de uşoare.

Mă tem de pronume: prea înghite totul.

Mă tem pentru omul care nu a fost niciodată bolnav.

Mă tulbură faptul că iubire se poate spune altfel, în alte limbi. Dar înseamnă de fapt acelaşi lucru.

Mănâncă fructele, dar iubeşte florile.

Mărimile scalare nu se referă la scală şi cu atât mai puţin la scară.

Mărturisesc că fac zilnic multe lucruri neplăcute, dar cel mai neplăcut dintre acestea e să mă scol din pat atunci când nu vreau.

Mâinile care muncesc sunt mai sfinte decât cele care se roagă.

Mâinile care se roagă nu se predau.

Mâna nu greşeşte, ci desăvârşeşte greşeala.

Mârlănia este detestabilă la bărbaţi şi ucigătoare la femei.

Medicamentele îi îmbolnăvesc pe oameni. Ca dovadă, oamenii sănătoşi nu iau medicamente (din gândirea unui elev)

Lucian Strochi