Aforisme – 3 septembrie 2015

2015-09-03-aforismeMaxima zilei: Pădurea nu se vede din cauza copacilor, iar copacii din cauza frunzelor.

Orizontul e acel lucru care uneşte paralelele. (din gândirea unui copil).

Orizontul e locul îndepărtat unde ni se pare că cerul se uneşte cu pământul. Adică e creştin? (din nedumeririle unui copil)

Orizontul e locul unde ni se pare că cerul se uneşte cu pământul. Dar dacă nu ni se pare? (din gândirea unui copil)

Osul vorbeşte adesea despre carne.

Oul este o sferă perfectă din punctul de vedere al păsărilor. Altfel ar oua mingi de tenis.

Oxigenul e un gaz pervers: nu arde, dar întreţine arderea.

Pacea nu este odihna războiului, ci justificarea lui. Cea mai stupidă lozincă: luptăm pentru pace.

Pacea nu înseamnă renunţare, ci echilibru.

Pactul cu Diavolul nu e cel mai mare rău cu putinţă.

Pana de vultur seamănă mult cu cea a unei găini porumbace. Privirea, nu.

Paradisul fiscal – e pentru toată lumea?

Paradox spaţial: toate cărţile mai mari decât mine au încăput comod în mintea şi inima mea.

Paradoxal, avem mai mult viitor decât trecut. Asta şi pentru că viitorul e imprevizibil.

Paradoxal, oamenii se tem mai mult de libertate decât de absenţa ei. Libertatea le zdruncină tabieturile şi îi obligă să acţioneze.

Paradoxal, unii şi-au trăit viaţa ca pe o piesă de teatru: falsă, pentru spectatori, jucând mai multe roluri, mimându-şi gândurile, sentimentele, trăind de fapt viaţa unui personaj construit prin proprie voinţă.

Paradoxul culturii: cu cât citesc mai mult, cu atât îmi dau seama că ştiu mai puţin.

Paradoxul iubirii: iubirile sunt tangente, dar prin sentiment şi aspiraţie, devin secante, autodepăşindu-se.

Paradoxul iubirii: să ne privim adânc în ochi, unul în ochii celuilalt, dar să privim de fapt amândoi în aceeaşi direcţie.

Paralelele sunt două drepte care se întâlnesc la infinit. Important e că se întâlnesc până la urmă.

Pasărea e un înger ratat. (din gândirea unui elev)

Patimile mari sunt viscerale: foamea de aur, setea de putere…

Patul lui Procust era un pat dintr-un hotel cu o singură stea. (din gândirea unui elev)

Pădurile planetei sunt în pericol nu din cauza încălzirii globale, ci din cauza birocraţiei.

Pământul e singura planetă care nu poartă nici un nume de Zeu. Nici de Dumnezeu. Într-un fel, poţi spune că nu are nici un Dumnezeu…

Părea un orientat: căuta întotdeauna vestul busolei.

Părerile trebuie să fie libere, dar nu libertine.

Părinte adevărat e acela care îşi doreşte cu ardoare, din tot sufletul, să fie depăşit la toate capitolele de copilul său.

Părinţii vor să-şi trăiască visele nerealizate prin copii. Numai că, la rândul lor, copiii lor vor să-şi trăiască visele nerealizate prin copiii lor.

Pătratul tinde să devină cerc după ce s-a convins că unghiul drept nu e cea mai bună soluţie.

Lucian Strochi