Maxima zilei: Sunt şi lucruri care nu se pot suda sau lipi: de pildă învăţătura de un prost.

Sublimare nu vine de la sublim. Primul termen indică o trecere, al doilea o stare.

Substantivul este atât de crud încât poate păşi peste cadavrele altor părţi de vorbire numai pentru a-şi atinge scopul. Un exemplu: substantivul nu-mă-uita. (adverb – pronume-verb).

Suficienţa are buzele groase şi răsfrânte şi ochii îngropaţi.

Suficienţa e o glandă care dispare cu vârsta.

Sufletul este în echilibru indiferent cu spaţiul şi timpul. Trupul, nu.

Sufletul nu se lipeşte de trup pentru că ambele sunt alcătuite din materii mult prea diferite.

Sufletul nu se lipeşte şi nici nu se dezlipeşte de trup. Pur şi simplu e altceva.

Sufletul rămâne întreg după moarte, precum cuvintele adunate-n carte.

Sufletul, ca orice formă de energie, costă.

Suma prietenilor este egală cu suma defectelor tale, din care se scade suma eventualelor calităţi.

Sunt atâtea semne de respectat de la trecerea de la vorbirea indirectă la cea directă că te laşi păgubaş (din gândirea unui copil)

Sunt conştient că unele gânduri mi se repetă, dar mă consolez că numai nebunii cred că au gânduri unice. În plus, dacă mă repet, sunt sigur că acel gând e într-adevăr al meu.

Sunt de acord cu opinia unui nebun, cu o condiţie: să fi fost validată întâi de un înţelept.

Sunt greierii limbile pământului. Şi păsările, celeste silabe. Şi frunzele, literele vântului.

Sunt ignorant, deci om de treabă.

Sunt momente când timpul, nedrept de liniar, simte nevoia să se curbeze, asemenea luminii.

Sunt mulţi care au învăţat să scrie înainte să gândească şi să vorbească înainte de a scrie.

Sunt oameni care, prin ceea ce au făcut, ar trebui să fie consideraţi „tezaur al întregii umanităţi.”

Sunt oameni importanţi şi oameni plini de importanţă. Din păcate, de cele mai multe ori, distincţia dintre ei nu e prea clară.

Sunt pesimist sau optimist în funcţie de cât de bine stăpânesc domeniile şi problemele.

Sunt prea sărac ca să-mi cumpăr un lucru ieftin şi prea bogat ca să-mi cumpăr acelaşi lucru.

Sunt prieten cu adevărul. E drept că uneori şi cei mai buni prieteni se pot certa.

Sunt şi înfrângeri care te onorează. Depinde de adversar. Asta nu înseamnă că trebuie să te iei mereu de piept cu Dumnezeu.

Sunt şi lucruri care nu se pot moşteni sau molipsi. De pildă umorul.

Sunt unele lucruri pe care le cred fără a cere dovezi, probe sau demonstraţii şi altele pe care nu le cred în ciuda dovezilor, probelor sau demonstraţiilor.

Sunt unii care ar ucide pentru o vorbă de spirit. Alţii şi pentru mai puţin.

Sunt unii care au coroana în cap şi nu pe cap.

Sunt unii care cred că în fiecare gaură e un şoarece.

Suntem atât de egoişti, încât am inventat pronumele personale, de întărire şi mai ales cele posesive.

Lucian Strochi