Aforisme – 24 octombrie 2015

2015-10-24-aforismeMaxima zilei: Cel mai adânc ocean rămâne cerul. E adevărat că, în afară de peşti zburători şi ceva păsări, nu prea mai găseşti de pescuit sau de vânat. Deşi te mai ajută câteva constelaţii…

Cel care descoperă lumea trece de la percepţie la analiză şi de la analiză la sinteză. Nerăbdătorii procedează invers şi rezultatele se văd lesne.

Cel care iubeşte prea multe femei, nu iubeşte niciuna. Aşa s-a născut mitul lui Don Juan, un personaj la fel de trist precum Sisif, pentru că are de luptat mereu cu Repetiţia, concubina Infinitului.

Cel ce aleargă după lucruri va sfârşi prin a fi prizonierul lor.

Cel ce crede că, deşi cunoaşte, nu cunoaşte, că, deşi poate fi învingător, e un învins, că poate conduce o ţară, dar se lasă condus, acela e cu siguranţă un om foarte puternic.

Cel ce întreabă ori nu ştie, ori ştie prea bine.

Cel ce luptă pentru viitor trebuie să câştige mai întâi bătălia cu trecutul.

Cel ce n-a văzut un diamant strălucind, va admira şi un ciob de sticlă.

Cel ce rămâne mereu singur a murit de mult timp.

Cel ce vrea să stăpânească un popor, trebuie să-i ştie bine limba.

Cel ce-şi rătăcește paşii prin păduri neumblate nu-şi rătăceşte gândurile.

Cel de pe locul doi este primul dintre învinşi.

Cel mai adesea oamenii mor din plictiseală: altceva au crezut ei la naştere!

Cel mai bine e să cauți ceva noaptea. Întotdeauna vei găsi ceva, chiar dacă nu asta căutai sau nu ştii despre ce este vorba.

Cel mai bun stil e cel care nu se vede. Asta nu înseamnă să scrii cu cerneală simpatică.

Cel mai frumos basm despre om este acela prin care aflăm că omul a traversat mai multe vieţi şi existenţe. Şi nu e nici la jumătatea drumului.

Cel mai greu de realizat pentru scriitor este personajul pozitiv. Devine invariabil un fel de Făt-Frumos, iar scrierea se transformă în basm.

Cel mai greu de rezolvat sunt problemele cu mulțimi.

Cel mai greu e să denumeşti lucrurile care par simple, comune şi pe care le întâlneşti zilnic.

Cel mai greu e să forţezi o uşă deschisă şi să închizi o fereastră închisă.

Lucian Strochi