LA CASA PRIETENIEI NEAMŢ-CHAMPAGNE-ARDENNE

Până la începutul lunii februarie 1997 CASA PRIETENIEI NEAMŢ-CHAMPAGNE-ARDENNE a fost gazda unei inedite şi valoroase expoziţii cu tematică religioasă.

De câţiva ani, acest locaş de cultură a reuşit să impună câteva nume de iconari, dacă ar fi să-i amintim numai pe IOAN POPEI şi pe foarte tânărul BOGDAN GEANĂ (recentul câştigător al unui MARE PREMIU naţional pentru pictură religioasă).

Au mai expus aici elevii de la Şcoala generală nr.12 din piatra-Neamţ (îndrumaţi de prof. DOINA DASCHIEVICI şi ELENA OBOROCEANU), elevii de la Liceul de Artă (prof. MARIANA PAPARĂ), copiii de la Clubul Copiilor (îndrumaţi de inimoasa ELENA NIŢĂ-IBRIAN ), precum şi artişti consacraţi: bucureştenii MARIA NICULAE şi MINU MOVILĂ.

De astă dată expozanţii sunt din Iaşi (CĂTĂLIN GRIGORAŞ şi COSTEL IGNAT) şi din Piatra-Neamţ (CIPRIAN ISTRATE).

Cei trei şi-au gândit expoziţia unitar, ambientul (realizat prin candele, cădelniţe, ştergare) fiind esenţial pentru realizarea sacralităţii presupuse de o asemenea expoziţie.

CĂTĂLIN GRIGORAŞ pendulează între acceptarea canonului şi refuzul acestuia: personajele sale sunt tensionate prin elongaţii subtile sau se refugiază, ca în tehnica icoanelor ferecate, lăsând dezvelite doar mâinile şi chipul, realizându-se un dramatism esenţializat. Printre realizările sale majore să amintim: Naşterea, Sfânta Cruce, Maica Domnului cu Iisus, piese ce ar face cinste oricărui muzeu de artă religioasă de la noi sau din străinătate.

COSTEL IGNAT are capacitatea rebreniană de a individualiza personajul dintr-un grup, făcându-l memorabil, chiar dacă el reuşeşte şi în icoane cu sfinţi (Sfântul Andrei, Sfântul Ilie, Sfântul Vasile) prezentaţi canonic, dar reuşitele majore se vor numi Sfânta Treime sau dipticul Sfinţii Petru şi Pavel. Dramatic, dar la limita convenţionalului, un Iisus cu coroană de spini.

CIPRIAN ISTRATE este în primul rând un frescar. Această tehnică dificilă, care a trădat şi mari artişti precum Leonardo, Michelangelo sau Rafael, cere câteva calităţi precum rapiditate, mână sigură, ochi atent la nuanţe – calităţi probate din plin de tânărul artist.

În icoanele pe lemn, Ciprian Istrate e ceva mai „cuminte”, deşi operele sale nu sunt lipsite de dramatism şi de o tensiune interioară uşor detectabilă.

Expoziţia celor trei tineri artişti este o reuşită deplină, obligându-ne să –i urmărim cu interes şi în viitor.

Lucian Strochi

(REFORMATORUL, nr.50,01.1997, p.10)