LAURENŢIU ULICI – LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ – I
Laurenţiu Ulici este un artist al logicii, fiind un redutabil şahist şi un bridgist de temut (sporturi care disciplinează spiritul, ducându-l la …metodă).
El însuşi personaj de roman, Ulici lansează legende (bio)bibliografice, poate rata cu dezinvoltură orice gen literar, este întotdeauna în miezul faptelor, lucrurilor, nopţilor şi zilelor, călătorind neobosit de la Sighet la Botoşani, de la Piatra-Neamţ la Buzău, de la Bucureşti la Năsăud. Spirit sintetic, criticul are şi geniul formulării unice (de care încă se teme, senioral şi cartezian).
Generos cu adversarii şi exigent cu prietenii, Laurenţiu Ulici ţine dreaptă cumpăna judecăţii, limbii, gândirii, ratând rar şi nesemnificativ.
Primul dintr-o suită de şase volume , Literatura română contemporană, I- Promoţia ’70, se vrea o radiografie exactă, detaliată a promoţiei din care şi el face parte, deşi nu se (auto)caracterizează, cum a făcut-o un G. Călinescu, de pildă.
Volumul e structurat convingător: după o „Introducere” cu rol de „Predoslovie” (cu ticuri şi ofuri de cronicar), urmează o „privire generală” asupra Promoţiei ’70 şi un eseu cvasi-independent – „Literatura faţă cu puterea” just şi excelent scris.
Materia propriu-zisă a volumului o constituie prezentarea autorilor pe genuri (Poeţii; Prozatorii; Dramaturgii; Criticii; Istoricii literari; Eseiştii).
La rândul lor, aceste capitole sunt numerotate de la 1 la 5, pe criterii valorice, dar care nu funcţionează întotdeauna. În acest volum îşi găsesc comentată opera şi câţiva scriitori din Neamţ: poetul Emil Nicolae, prozatorul Constantin Munteanu şi criticul Cristian Livescu. (La „Note”, adică la „Bibliografie”, la secţiunea „Poeţi” poate fi întâlnit şi Victor Stan).
În general comentariul este alert, acid, complezent, narativ, folosindu-se adesea „tehnica citatului” (atât de periculoasă, tocmai pentru că e convingătoare pentru toată lumea, mai puţin pentru autorul în cauză”; arareori criticul devine fulminant, „distrugând” un destin literar construit de respectivul condeier uneori cu migală.
Lucian Strochi
(ASACHI, nr.85, 03.1996, p.5)
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.