Maxima zilei: Fantoma e o umbră absolută: a unui vis, a unei speranţe, a unei idei. E absolută pentru că e singura umbră care se vede bine în întuneric.

Fagurele e atât de perfect, pentru că albinele sunt atât de grăbite, că nu mai au timp să-și manifeste imaginația.

Faliment e acel minunat cuvânt care îți dă o ultimă șansă și o ultimă satisfacție.

Familia e celula societății. Nu s-a precizat însă ce fel de celulă este.

Familia este vaccinul societății față de virusul libertății individului.

Fantasticul este un real rănit.

Fantasticul manifestă o acută sete de real.

Fantasticul nu există în sine, ci doar în adjectivarea fantastică.

Fantasticul suferă de sete de real.

Fantasticul trăiește doar prin adjectivarea sa oximoronică.

Fantezia nu e democratică, ci unică, deci despotică.

Fantomele de aseară mi s-au părut cam relaxate; cele de la prânz erau însă de-a dreptul isterice.

Fantomele sunt cele mai fidele iubite: vin întotdeauna în acelaşi loc şi nu întârzie niciodată.

Fantomele timpului se spânzură de nori (un posibil vers).

Faptele sunt mai puțin periculoase decât vorbele: se schimbă mai puțin.

Faptul că pământul nu mai are de trăit decât 4,5 miliarde de ani mă indispune profund. Ca de altfel toate lucrurile efemere…

Farsa e o comedie sau o tragedie care nu poate deveni dramă din cauza superficialităţii autorului.

Farul călăuzeşte orice corabie. Inclusiv pe cea a piraţilor.

Fascinația matematicii începe cu o adunare: 3 mere + 4 pere  = 7 fructe. Orice relație e imposibilă sau absurdă.

Fasola este cea mai muzicală legumă. Şi asta din mai multe motive.

Lucian Strochi