Maxima zilei: Jocurile minții sunt mai importante decât jocurile trupului. Pentru că, dincolo de alte  realităţi şi mai ales virtualităţi, primele le includ şi pe ultimele. Homo sapiens e mai important pe scara evoluţiei decât homo ludens.

Japonezul nu mănâncă cireşe din cireşul căruia i-a admirat florile.

Jarul e trezirea cenuşii la o conștiință activă.

Javra este doar denotativ un câine.

Jefuirea unei idei seamănă cu jupuirea unui trup.

Jigodia nu e doar o boală câinească.

Jimbla îmi pare un nume inspirat pentru pâine. Pentru că e jinduită şi rimează cu limbă.

Jivina este o javră mai jilavă. (din gândirea unui copil)

Jocul ascute simţurile şi toceşte ura.

Jocul e o formă a unei lupte din care nimeni nu iese învins.

Jocul înseamnă luptă şi relaxarea de după luptă.

Jocul trebuie să aibă în el trei seminţe: a râsului, a lacrimei şi a luptei.

Jocul vieţii: copiii se joacă de-a mama şi de-a tata; mama şi tata se joacă de-a copiii.

Jovialul e acel personaj care e vesel tot timpul fără vreun motiv anume.

Jucătorul e adesea un judecător. Şi invers.

Judecata de Apoi se judecă mai apoi. Dar pentru faptele de azi…

Jungla are şi ea legi, dintre care, desigur, cea mai importantă rămâne Legea junglei.

Jungla şi deşertul sunt labirinturi perfide. Pretind că nu au ziduri.

Juninca este tânără, dar tot vacă rămâne. Adică devine.

Jurămintele în iubire sunt ca ploile de vară: repezi, dar trec repede.

Lucian Strochi