Maxima zilei: Omul e singura fiinţă care se îndoieşte de sine şi când nu ar trebui. Dar de multe ori aceasta îi asigură supravieţuirea.

Olandezii cred că Balcanii încep de la Viena.

Omenirea nu e mai sensibilă în epoca aceasta comparativ cu alte epoci. Cu toate acestea, bolile de inimă sunt pe primul loc la cauza deceselor…

Omida se gândește cu groază la clipa când va deveni fluture. Generalizând: urâtul e îngrozit de faptul că ar putea deveni frumos.

Omletă fără ouă nu se poate. Omletă nu, dar maioneză, da!

Omul a putut să zboare atunci când a renunțat la ideea aripilor, a putut să cucerească adâncurile când nu s-a mai crezut peşte şi a cucerit lumile subpământene când nu s-a mai crezut râmă sau cârtiţă.

Omul ar trebui să fie tot timpul nemulțumit, dar nu de ceilalţi, ci de sine. Doar aşa mai poate progresa.

Omul către alt om (cu mânie): Bă, animalule! Animalul către alt animal (cu compasiune): Măi, omule!

Omul către trestie: mă îndoiesc, dar nu mă îndoi.

Omul de ştiință este curios, artistul e uimit. Oricum, nici unul nici altul nu sunt indiferenţi.

Omul de zăpadă este cea mai veche fiară. De aceea se bucură de respectul copiilor.

Omul de zăpadă poate spune că e cea mai bătrână fiară.

Omul e ca musca: cum vede un cadavrul, cum îl agresează. Interesul e acelaşi.

Omul e cel mai religios animal, singurul care ştie câte ceva despre moarte şi care poate vorbi.

Omul e o fiinţă părelnică (din gândirea unui bătrân).

Omul e o invenţie râvnită de prea mulţi şi a cărei utilitate e adesea îndoielnică.

Omul e o răzbunare a naturii.

Omul e o trestie. Dacă e diabetic, e o trestie de zahăr.

Omul e o trestie. De zahăr, dacă e diabetic.

Omul e singurul animal care îşi poate proiecta viitorul.

Lucian Strochi