Maxima zilei: Orice treaptă e o trapă sau o trambulină.

Orice uşă trebuie să aibă şi o  fereastră. Şi invers.

Orice zgură ţine mai mult ca focul ce-a arat-o.

Ornitorincul e o raţă care a vrut să fie vidră. (din gândirea unui copil).

Osul e o piatră cu carnea pe dinăuntru. (din gândirea unui copil).

Otrava e otravă când nu e ieşită din termen: după aceea devine medicament. Şi reciproca e valabilă.

Otrava poate fi şi medicament. Depinde de doză şi de organism.

Otrava-i doar un lapte-n aşteptare.

Oxigenul e mai greu decât aerul. Atunci de ce ozonul se găsește la înălţimi?

Oximoron: mai ortodox decât papa.

Oximoronul este un aliaj sau un mariaj dintre două sau mai multe cuvinte opuse sau aparent incompatibile.

Pacea produce mai multe victime decât războiul.

Panaceu: gust din toate plăcerile vieţii, în speranţa că nu voi fi otrăvit de niciuna dintre ele.

Papagalul a stat atât de mult în colivie, încât a uitat să zboare şi să vorbească. Acum doar înjură.

Papucii povestesc mai mult despre plecare sau călătorie decât bocancii.

Para e mai productivă decât mărul: paraşută, paratrăsnet, paranormal…

Paradox cromatic: o mamă i-a răspuns fetiţei sale care întreba de ce e roşia galbenă: … pentru că e încă verde!

Paradox: cu cât mă apropii de înălţimi, muntele seamănă tot mai mult cu un fund de mare.

Paradoxal, mă tem mai mult de rinoceri, elefanţi şi hipopotami decât de lei şi tigri. Adică mai mult de erbivore decât de carnivore. Şi asta de când am aflat de la Pascal că omul e o trestie.

Paradoxul bagajului: deşi conţine şi mâncare, el nu se uşurează pe parcursul călătoriei.

Lucian Strochi