Remora – ilustratie de George Romila

R, r
REMORA
La ora
Când furtuna se-arata pe mare,
Din magnetul fermentat în sare,
Se naste remora,
Peste ce are
Privirile treze;
Pe cap, o ventuza care-i permite sa se fixeze
Pe obiectele plutitoare;
Remora poarta în sine
În vine
Ale frigului izvoare;
De-aceea, tot ce atinge remora,
Moare.
Dar moare si ea, câteodata,
Când se arata,
Curata,
La orizonturi, aurora.

Lucian Strochi