CORNEL PAIU: Credeţi că în prezentul acesta destul de confuz şi convulsiv, este de dorit implicarea omului de cultură în viaţa politică? Este, poate, o datorie morală?

LUCIAN STROCHI: Da, cu condiţia ca fiind om de cultură să părăseşti politica la timp, deci cât mai repede, să-ţi păstrezi independenţa, să înalţi cultura şi să cobori politica. Nu cred că România arăta foarte rău pe când Titu Maiorescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga erau prim-miniştri, iar scriitori importanţi erau miniştri sau ambasadori. Un Lucian Blaga – ambasador ar fi de dorit oricând. Cred că unul dintre ci mai mari ambasadori români e Grete Tartler, un mare intelectual.

CORNEL PAIU: Ce „voinţă” credeţi că primează în societatea românească contemporană?

LUCIAN STROCHI: Parvenirea, îmbogăţirea rapidă, ciocoismul, politicul, demagogia, lipsa de cuvânt şi de demnitate. Toate la un loc şi fiecare în parte…