CORNEL PAIU IN DIALOG CU LUCIAN STROCHI – 5 aprilie 2016 (4)

dialog-11CORNEL PAIU: Care sunt subteranele scrisului? Are scrisul subterane?

LUCIAN STROCHI: Nu poţi tăia o virgulă-n lumină – spuneam cândva. Scrisul – care este un labirint – trebuie să aibă o poartă, o intrare. Subteranele scrisului pot fi: o întâmplare imaginată; o întâmplare auzită; omul văzut ca sinecdocă: zâmbetul său, privirea sa, gesticulaţia sa, moralitatea sau imoralitatea sa, credinţa sau necredinţa sa; tiparul său psihosomatic; o altă carte, un vers, o frază rostită de cineva, o idee, un sentiment; o schemă logică şi funcţională; mister; comunicare; superstiţii; simbolistică; ambiguitate; stil; vocabular. Scrisul este o luptă: balaurul şi/sau minotaurul te aşteaptă. Trebuie să-l învingi; să-l ucizi. Din sângele lui albastru sau negru obţii cerneala trebuitoare scrisului.