CORNEL PAIU: Am vorbit despre universalitate, e firesc atunci să vă întreb acum, privind către extrema lui, ce înţelegeţi prin individualitate? Sau, poate, nu-i aceasta extrema universalităţii?

LUCIAN STROCHI:  La fel ca universalitatea, nici individualitatea  nu este absolută. Vorbim într-o limbă mai mulţi oameni, socotim cu aceleaşi cifre. Chiar dacă e vorba de o creaţie genială, ea nu aparţine decât foarte puţin, ca timp, spaţiu, valoare, unei singure persoane. Un scriitor, oricât de original ar fi, nu poate avea o individualitate absolută. Şi nu doar din cauza limbii, a cuvintelor comune. Pentru a vorbi de o individualitate absolută, ar trebui ca un scriitor să inventeze fiecare cuvânt pe care îl scrie. Un scriitor valoros trebuie să fie individual şi universal în acelaşi timp.