Cornel PAIU în dialog cu Lucian STROCHI – 8 aprilie 2016 (18)

dialog-26-mai-dimineataCORNEL PAIU: Aţi fost pus vreodată în situaţia să returnaţi ceva? Dacă da, ce anume?

LUCIAN STROCHI: Returnez zilnic, permanent, oamenilor cuvintele împrumutate de la ei, prin limba română. Returnez Frumuseţea, Imaginarul şi imaginile, Cultura. Prietenia, Dragostea. Până la urmă a returna nu e numai ceva moral, cu ţine şi de ontologic şi gnoseologic. Din această cauză scriu.

CORNEL PAIU: Când v-ajunge dorul, care e cel mai aprins?

LUCIAN STROCHI: Dorul de a nu fi singur. Apoi vin celelalte, dar nuanţându-l pe primul.

CORNEL PAIU: Pluralitatea dorului ce-ar însuma, pentru dvs.?

LUCIAN STROCHI: Dorurile toate: adică iubirile, dorinţele, nostalgiile, tristeţile, luminile, victoriile, înfrângerile, dorul de aproapele tău, dorul de departele tău, dorul de roşu, de albastru, de verde, de floare şi fruct, de frunza ca o inimă, de şoapte unui izvor, de vis lucid, se somn profund, de călătorii, de labirinturi, de mistere. Dorul de a înţelege ce nu înţeleg încă, dorul de a-mi  afla  limitele. Dorul înseamnă durere şi bucurie, e singurul oximoron care nu este o sintagmă, ci doar un încăpător cuvânt.

CORNEL PAIU: Teodora, fetiţa mea, de 6 ani, a avut într-o zi o expresie frumoasă: „Mi-a venit un dor…” Expresia ei mi s-a părut cu adevărat foarte frumoasă. Ce semnificaţii semantice desluşiţi dvs. în aceasta?

LUCIAN STROCHI: Particularizare, foame de concret, dorinţa de absolut. Copiii au această dorinţă. Fetiţa unui prieten colora o pagină albă cu un creion de culoare albă. Întrebată de ce face acest lucru a răspuns că vrea „un alb mai alb decât albul”. Fetiţa ta era atinsă de o aripă de absolut.

CORNEL PAIU: Cuvântul „dor”, cu multiplele lui semnificaţii, cu unicitatea lui proprie numai limbii române… Vă propun să zăbovim şi asupra lui, onorându-i nostalgiile şi nu numai.

LUCIAN STROCHI: N-aş vrea să intru în… „truisme”, despre dor existând o adevărată  bibliotecă; aşa că îţi propun să vorbim despre dorul văzut în oglindă, adică despre „rod”. Vezi, acest cuvânt este unul rar: pe de o parte ca verb, rod, presupune semnifică devorarea, distrugerea la persoana I. Ca substantiv însă , rodul e fruct, înseamnă ofrandă, dăruire, „antonimul” …