CORNEL PAIU: Care credeţi dvs. că este persoana cea mai tristă din preajma lui Hristos în perioada Sfintelor Sale Patimi?

LUCIAN STROCHI: Orice creştin trebuie să fie trist, chiar disperat. Dar cea mai tristă persoană trebuie să fie Maica Domnului, Fecioara Maria…

CORNEL PAIU: Există câteva ecranizări de excepţie dedicate vieţii Mântuitorului Hristos. Desigur le cunoaşteţi. V-aş ruga, în cele ce urmează, să vă referiţi la aceste producţii cinematografice.

LUCIAN STROCHI: Să încerc, dar ordinea lor nu va fi una valorică, ci  una a fluxului amintirilor: Patimile lui Christos (2004) în regia lui Mel Gibson, în interpretarea lui Jim Caviezel, film în care Maia Morgenstern face un rol memorabil; Jesus Christ superstar (1073) în regia lui Norman Jewinson şi interpretarea lui Ted Neeley. Extraordinară era muzica; ne adunam pe stradă prieteni, ascultam înfioraţi muzica şi număram loviturile de bici din „scena” cu biciuirea. Era o formă inocentă de protest împotriva ateismului impus de marxism leninism; Ben-Hur (1959) un film cu un Charlton Heston extraordinar, în regia lui William Wyler, film care a avut multă vreme cele mai multe premii Oscar; două filme muzicale Easter Parade (1948) cu Judy Garland în mare formă, foarte bine secondată de Fred Astaire, în regia lui Charles Walter şi Holiday (1942) în regia lui Mark Sandrich cu un cuplu incendiar, Fred Astaire şi Bing Crosby; tot vechi (din 1953) The Robe, în regia lui Henry Koster cu Richard Burton în rol principal; apoi The Greatest Story Ever Told (1965) un film din toate punctele de vedere tragic, în regia lui George Stevens şi cu Max von Sydow în rolul principal; un film copleşitor, poate capodopera genului, Iisus din Nazareth (1977) în regia lui Franco Zeffirelli, cu o distribuţie de vis: Robert Powell, Laurence Olivier, Ann Bancroft şi Antony Quinn; Last Temptation of Christ (1988) în regia lui Martin Scorsese; era să uit King of King (1961) în regia lui Nicholas Ray, cu Jeffrey Hunter în rolul principal. Se mai cuvine dă amintim şi mult mai recentul The Biblie (2013) dar acesta e un serial de televiziune. N-aş vrea să părăsim lista fără a aminti două filme extraordinare: Rubliov de Andrei Tarcovski, (un film total, deci şi religios) şi Decalogul lui Krzysztof Kieslowski (din 1988) un serial de câte o oră, fiecare episod tratând modern una din cele 10 porunci. Mi-a plăcut atât de mult serialul, încât era să renunţ la o călătorie în Franţa, pentru a nu pierde ultimele două episoade. Ne-am mai putea gândi şi la filmele „apocaliptice” şi la alte filme cu subiect religios, de la unele foarte grave până la Pasărea spin…