CORNEL PAIU: Cât dogmatism sau spirit dogmatic necesită/ înghite/ inhalează aforismul?

LUCIAN STROCHI: Aforismul este o chintesenţă a gândirii umane, intrând într-o serie sinonimică mai largă, care ar cuprinde cugetarea, panseul, proverbul, maxima, e firesc prin urmare să conţină dogma pentru că el are o doză de adevăr valabilă oricând şi oriunde, stabilind şi nişte norme morale, cutume, chiar legi. Dar aforismul trebuie să surprindă printr-o formulare inedită, printr-un adevăr spus altfel, dar recognoscibil oricând în alte forme.

CORNEL PAIU: Are aforismul şi un rol hamletian?

LUCIAN STROCHI: Da. Cel care scrie un aforism confirmă tot ce s-a spus până la el în domeniu (a fi), dar încearcă să fie şi personal, să nu repete şi să nu se repete (a nu fi). Prin urmare aforismul înseamnă şi îngândurare şi îndoială şi tristeţe şi jubilaţie.