XIV
cea mai frumoasă pălărie
prinţe, e coroana
aşa mă alinta o mătuşă
din partea mamei
ieşi copile cu părul bălai afară
poate s-o îndrepta vremea şi vremurile
timpul
şi tărâmul acesta va fi mai larg
şi îndestulător pentru toţi
ieşi copile cu părul bălai afară
poate vor veni la tine albinele soarelui
grele de miere
grele de aur
ieşi cu părul descoperit
stai cu ochii închişi şi ascultă-ţi cântecul
firele de păr
razele de vânt
şuviţele de soare
să te-mpresoare
să te ocrotească
sub pronie cerească
sub zodie mare
singura stelară
să fii ocrotit de cuvânt
iarăşi şi iară
frumos ca un măr
ca un ou roşu de paşti
ca un inel cufundat în apa nencepută
aşa să te naşti
aşa să creşti
să te înmulţeşti
şi să treci pe celălalt tărâm senin
şi plin
ca o rază de soare
ca o sărbătoare
aşa îmi spunea mama
când soarele de iulie strălucea cu putere
cea mai frumoasă pălărie
prinţe, e coroana
aşa mă alinta
şi mă sfătuia o mătuşă
din partea mamei
stai după uşă
prinţul mamei mătuşă
şi dacă n-ai o coroană
fă-ţi una din hârtie
să fii domnitor
peste poporul tău
foşnitor
sau tăcut de cuvinte
şi ia aminte
cei vechi nu-i lăsau doar pe sclavi
să aibă capul acoperit
prinţ al văzduhului
venit de departe
de dincolo de zare
de uitare şi moarte
din tăriile stuhului
din vămile duhului
şi-ale văzduhului
sceptru să-ţi fie
pana de gâscă înţeleaptă
dreaptă
şi vrăjită
să fie ascuţită
iscusită
de cei ce iubesc slova iubită
şi glasul mamei se auzea tot mai slab
ca dintr-o fântână
roasă de timp prea bătrână
ieşi copile cu părul bălai afară
poate s-o îndrepta vremea şi vremurile

Lucian Strochi