Cornel PAIU în dialog cu Lucian STROCHI– 10 iunie 2016 (57)

dialog-31-august-dimineataCORNEL PAIU: România a mai avut un mare Mareşal: Mareşalul Constantin Prezan. Cel cu moşie la Schinetea, nu departe de Roman, pe drumul către Vaslui… Unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. În linişte şi cu demnitate! Nedreptăţit chiar de cei care ar fi trebuit să-i fie recunoscători, scos din istorie… Desigur, nu-i singurul…

LUCIAN STROCHI: Într-adevăr nu putem absolutiza. Romania a avut patru Mareşali: pe Constantin  Prezan,  pe Alexandru Averescu, pe Ion Antonescu şi pe Regele Mihai I, singurul Mareşal în viaţă. Mareşalul Prezan a avut şanse şi neşanse. A parcurs toate gradele militare, a fost membru de Onoare al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe, din 1930 este mareşal al României, a fost membru al Consiliilor de Coroană. Nu s-a implicat totuşi prea mult în viaţa politică.  A fost un apropiat al Regelui Ferdinand şi al lui Ion I. C. Brătianu. Din păcate a fost „şicanat” de   Mareşalul Averescu, acesta neputând uita că Prezan îi fusese subaltern, iar la un moment dat şef. Soţia sa, Olga a fost o femeie frumoasă, mult mai tânără decât el şi a stârnit multe comentarii în epocă, fiind acuzată că a întreţinut relaţii „neprincipiale” cu regele Ferdinand şi cu viitorul Mareşal Ion Antonescu.  E unul din motivele pentru care s-a retras devreme din viaţa publică.  Mareşalul Prezan a fost considerat un Mareşal „de salon”; în realitate el a comandat direct trupe pe front. A intrat într-adevăr într-un con de umbră tocmai din cauza discreţiei sale.