Cornel PAIU în dialog cu Lucian STROCHI– 10 iunie 2016 (65)

dialog-05-septembrie-dimineataCORNEL PAIU: Rămân creatorii de astăzi tributari unor modele? Manifestă interes pentru modernitate şi postmodernitate?

LUCIAN STROCHI: Când i-am cunoscut, prin anii 90 pe primii scriitori şi ziarişti basarabeni, am avut impresia că vorbesc o limbă ciudată, rămasă în urmă cu un secol, undeva înainte de Marea Unire. Vorbeau, în cel mai bun caz, limba lui Vlahuţă. Le-am spus-o. O reporteriţă mi-a dat dreptate, dar a mai adăugat: „Noi ca să-l putem citi pe Rebreanu trebuia să-l punem între coperţi de Stamati, pe Blaga în coperte de Donici…” N-am mai spus nimic. Mi se lămuriseră multe. Universul poeziei lor mi se părea extrem de strâmt, cu câteva teme şi motive literare, precum: mama, patria, limba română, fratele (de peste Prut).  Literatura de azi din Basarabia arată cu totul altfel şi e perfect sincronă cu c ea din România de peste Prut. A doua unire s-a produs prin limbă. Nu există nicio diferenţă dintre un scriitor din Basarabia şi unul din România. Absolut niciuna.