CORNEL PAIU: Ce credeţi despre literatura pentru copii?

LUCIAN STROCHI: Literatura pentru copii  este un segment din literatura generală, sensibil la factorul vârstă adresându-se unui public în vârstă de (1-18 ani).  Deşi primele cărţi pentru copii apar în secolul XVIII ( pedagogul şi filosoful Jan Amos Komensky  (Komenius)  publică în 1658 cartea cu ilustraţii Orbis Pictus, adresată copiilor. Literatura pentru copii devine copleşitoare prin editarea basmelor, acestea fiind un reflex al revoluţiilor burgheze de la 1848, când apare ideea de naţiune şi se înţelege importanţa folclorului. Basmul popular devine ca specie epică o vedetă, iar circulaţia lui în Europa în primul rând este impresionantă (Fraţii Grimm pentru basmele nemţeşti, dar şi basmul rus, chinez şi chiar cel african sunt preţuite). Basmului popular i se alătură basmul cult, prin Charles Perrault (un precursor), Hans Christian Andersen şi mulţi alţii, dar şi alte scrieri aflate la graniţa cu basmul. Literatura pentru copii este greu de clasificat întrucât cuprinde opere care au fost scrise pentru adulţi şi au devenit cărţi pentru copii, opere scrise pentru copii dar care au devenit cărţi pentru adulţi, cărţile de aventuri sau cele cu subiect istoric pot fi considerate şi cărţi pentru copii. Imaginaţia copiilor le permite acestora să acceseze şi opere SF sau fantastice. Există autori care scriu exclusiv pentru copii, dar şi scriitori mari, „serioşi” care au scris accidental pentru copii. Alexei Tolstoi a scris Calvarul, dar şi Cheiţa de aur sau aventurile lui Buratino, Carl Sandburg a scris şi Povestirile Rootabaga. Lista cu literatura pentru copii scrisă de autori români este impresionantă: Din lumea celor care nu cuvântă de Emil Gârleanu, Balade vesele şi triste de George Topârceanu, Cuibul cu soare de Ion Agârbiceanu Cireşarii de Constantin Chiriţă, Seri albastre de Costache Anton, Vizită, D-l Goe de Ion Luca Caragiale,  Domnul Vucea,  Neghiniţă, Bunicul şi Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea,  Funia de nisip, Alfabetul animalelor vol.1,2,3 de Lucian Strochi, Poveşti şi povestiri  şi Amintiri din copilărie de Ion Creangă, La Medeleni, de Ionel Theodoreanu, Măria–sa, puiul pădurii, Dumbrava minunată, Ţara de dincolo de negură de Mihail Sadoveanu, Legendele românilor de Valentin Tănase, Zâna florilor  de Petre Dulfu, Toate pânzele sus! de Radu Tudoran, Nuvele şi povestiri de Vasile Voiculescu,  Baba Iarna întră-n sat de Otilia Cazimir,  Prisaca, Zdreanţă, Cântec de adormit Mitzura, Cartea cu jucării de Tudor Arghezi,  Făt-frumos din Lacrimă de Mihai Eminescu, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, Legendele şi Basmele lui Petre Ispirescu, Întâmplări din grădina mea de Ana Blandiana, Unde fugim de-acasă de Marin Sorescu, alte scrieri semnate de Gica Iuteş, Mioara Cremene, Tudor Opriş, Petre Crăciun, Înşită-te mărgărite de Victor Eftimiu, Povestea lui Mură-n Gură de Nina Cassian, Valeria Boiculesi, Octav Pancu-Iaşi, Mama mamuţilor mahmuri de Mircea Sântimbreanu, Caii albi ai oraşului Bucureşti de Fănuş Neagu, Legendele Olimpului, În ţara legendelor de Alexandru Mitru, Închide ochii şi vei vedea oraşul de Iordan Chimet, Vasile Porojan de Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Legende istorice de Dimitrie Bolintineanu, După melci de Ion Barbu, Lucian Blaga, Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, Apolodor şi A doua carte cu Apolodor de Gellu Naum, Basme, Basmele omului, Legendele Ţării lui Vam de Vladimir Colin, Minunata-mpărăţie cu palate de hârtie de Călin Gruia, Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu, Povestiri istorice de Dumitru Almaş, Povestiri eroice de Eusebiu Camilar  etc. Până şi sobrul Camil Petrescu a scris Papuciada! Pentru adolescenţi au scris: Mircea Eliade –Jurnalul adolescentului miop, Mihai Drumeş – Invitaţie la vals, Elevul Dima dintr-a şaptea, Gheorghe Şovu –seria Liceenii, Grigore Popescu-Băjenaru –Cişmigiu et comp, Bună ziua băieţi!,  Ion Minulescu – Corigent la limba română etc.  Lista cu literatura pentru copii scrisă de autori străini este evident şi mai lungă şi mai selectă (doi autori şi anume Selma Lagerlöf şi Isaac Bashevis Singer au primit chiar Premiul Nobel):   1001 de nopţi (basme arabe), Căpitan la 15 ani, Copiii căpitanului Grandt de Jules Verne, Aventurile lui Tom Sawyer, Aventurile lui Huckleberry Finn, Prinţ şi cerşetor, Un yankeu la curtea regelui Athur de Mark Twain, Pinocchio de Carlo Collodi,  Buratino de Alexei Tolstoi, Heidi,    seria Harry Potter de J.K. Rowling,  Micul prinţ de Antoine de Saint – Exupery, Aventurile baronului Munchausen de Rudolf Erich Raspe, Ultima licornă de Peter Beagle, Beţişorul năzdrăvan de V. Suteev, Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee, Pisica din Pălărie de Dr. Seus, Vrăjitoarea şi Şifonierul de C.S. Lewis,  basmele lui Hans Christian Andersen, ale Fraţilor Grimm,   Charles Perrault,  Micuţele Femei  de Louisa May Alcott, 1001 de nopţi,  Hobbitul lui J.R.R. Tolkien, Micul lord Fountleroy  de Frances H. Burnett, Black Beauty de Anna Sewell, Poveşti spaniole de José Munõz Escamey, Robinson Crusoe de Daniel Defoe, Vânătorul de cerbi de James Fenimore Cooper, Spartacus de Raffaello Giovagnoli, Scarabeul de aur de Edgar Allan Poe Cei trei muşchetari – Alexandre Dumas, Vrăjitorul din Oz de L. Frank Baum, Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift, Ultimul mohican de James Fenimore Cooper,  Ivanhoe de Walter Scott, Alice în ţara minunilor de Lewis Carroll, Prinţul fericit de Oscar Wilde, Cartea junglei de Rudyard Kipling, Spărgătorul de nuci de E.T.A. Hoffmann, Peter şi Wendy de J.M. Barrie, O Serie de Evenimente Nefericite de Daniel Handler, Poveste fără sfârşit de Michael Ende, Annie în Mintea Mea de Nancy Garden, Gulliver de Jonathan Swift, Tartarin din Tarascon de Alphonse Daudet  ş.a. Multe dintre aceste cărţi ne leagănă copilăria, dar ne şi formează ca oameni, cultivând eroismul, altruismul, dragostea, înţelepciunea. Literatura pentru copii este o secţiune importantă a oricărei literaturi.