CORNEL PAIU: Cum a influenţat ştiinţa creaţia literar-artistică? Desigur, întrebarea poate fi formulată şi invers. Noile descoperiri ştiinţifice sunt reflectate (reprezentate, evidenţiate, oglindite) de creaţia literar-artistică? Răspunsul, ştiu că nu poate fi decât afirmativ, însă, prin acest demers îmi doresc să provoc o discuţie pe această temă şi să primesc exemplificări.

LUCIAN STROCHI: Ştiinţa influenţează creaţia literar-artistică prin mai multe modalităţi: prima dintre ele se referă la relativizarea timpului şi  a spaţiului, idei ştiinţifice îndrăzneţe, încă nevalidate (invenţii), popularea universului nostru reificat cu maşinării şi ordinatoare (roboţi şi androizi), omul viitorului (cyborgul).  Se descoperă lumi noi, aflate în spaţii siderale, se plonjează în viitor, modificându-se prezentul. Ştiinţa permite câteva specii literare noi, precum opera spaţială (space opera), contra-utopia (anti-utopie, distopie, utopie in reverse, utopie minus, utopie manetekel) –multe din ele alegorii şi parabole sociale  şi politice, fantezia eroică (heroic fantasy, swords and sorcery), ucronia (ficţiunea politică) (istoria care începe cu „dacă”).

O serie de descoperiri ştiinţifice(teleportarea, timpurile şi spaţiile paralele, găurile negre, cipurile, quasarii, supernovele) sunt posibile datorită literaturii SF. Literatura de acest tip se adresează atât subconştientului, cât şi hiperconştientului. Dar, dacă vrei să aprofundezi problema, te invit să citeşti capitolul Fantasticul şi literatura sf, din teza mea de doctorat, teză apărută parţial cu titlul Introducere în fantastic. Mircea Eliade, apărută la editura Universitas XXI, în 2003, pp. 54-64).