Impresionismul se transformă în expresionism, trecând printr-un simbolism bacovian:

În abatoarele oraşului/înflorise din zăpezi trandafirii!/Abureşte carnea de tun!/Şi eu nu mai ştiu cine sunt!/Am uitat de pe-acum tabla înmulţirii/de tot ce văd mă simt că-s vinovat! ARITMETICĂ

În momentele de răgaz, asistăm la un limbaj jurnalistic, devenit absurd în context, ridicol prin redundanţă: Conform obiceiului suntem cu ritmul la zi:/recoltele record sunt contabilizate/în arhive migălos ticluite;/cifrele sunt toate a-ntâia!/Curând vor fi trecute în Europa/în tratatele de istorie!//Un grup de ţărani au fost surprinşi/(în piaţa Obor) înghesuindu-se să aducă în sat/câteva pâini aburite de lacrimi!/Era decembrie! Pe străzi delirau clopoţeii/prevestind în câmpia română o nouă prognoză!… FILE DIN ARHIVĂ sau: Rezervaţia a fost împrejmuită /cu sârmă ghimpată! /Mai marele stăpân al gheţarilor a dispus/să se facă un experiment ştiinţific de importanţă istorică necunoscut de tratatele de biologie!//Vietăţilor asemănătoare la chip cu viitorul om/din „Epoca de Aur” le-au fost transformate/locuinţele în camere frigorifice, tipice timpului nostru modern! Unii au fost de părere că în /condiţiile date proviziile de alimente pot fi dramatic reduse. Riscul supravieţuitorilor devenind /astfel mai sigur. EXPERIMENT şi încă: Respiraţia muribunzilor din groapa comună/a fost sesizată de satelitul plasat pe orbită./Bătăile inimii sunt urmărite de-un radar /de tip special mai afurisit decât cel al poliţiei!//Ochiul lunetei va fi folosit în caz de primejdie!/Tactica rămâne valabilă până la capăt.//Vă salut şi vă doresc /o demonstraţie de forţă plăcută!/Pe măsura puterilor şi gloanţelor fiecăruia;/a jeturilor de apă potabilă/şi-a mult îndrăgitelor /şi preferatelor gaze lacrimogene… ARSENAL PREISTORIC

Caricatura e aproape dadaistă, iar vehemenţa tonului nu anulează vehemenţa imaginii:

Călăul îşi face smerit plimbarea de seară/prin parcul cu pelicani!/El poartă un cimitir la subsioară/şi-n buzunare papagali vărgaţi!//În preajmă saltimbancii cu halebardele-n mâini/din grai ne pângăresc şi patima şi verbul,/izvoarele spurcate din fântâni mi le împarte-o Hâdă îmbrăcată ceremonios în negru! //Aveţi grijă feţii mei /sunt altare de cranii sub stei!/Iarba de smirnă de pe grui/am ferecat-o în statui! PLIMBARE DE SEARĂ

Dictatorul beneficiază de un portret fidel: Pentru toţi devenise un monstru de geniu/recunoscut şi în provincie!/Cu gândul la numele lui decenii în şir/ne obişnuisem să suferim de inaniţie/ovaţionând pe tarlalele de spanac timpuriu! MONSTRU

Rimele nu mai contează, poezia a devenit altceva, imposibil de definit: În odaie năvăleşte pojarul./Gâdele strigă la fereastră;/în aer se-aude cum zuruie zarul…/Scrâşneşte-n unghere firida,/clipa ucisă de percutor/ca să răsară mâine iar ghinda/împingem ceaţa spre malaxor! ZAR

Hiperbola îşi face conştiincioasă rolul, dilatând şi comprimând: Până şi aerul pe care-l respirăm/a rămas terfelit de obuze;/planeta noastră albastră/are sânge pe buze! PRETEXT

Ceea ce e unic în acest volum este polifonia vocilor. În mod normal, lipsa unităţii de ton ar putea deranja, dar aici, acest vacarm devine un cor cu reflexe şi valenţe antice: Să mă explic domnilor vă mărturisesc/că am fost târât spre centrul imaginii! OCHII sau: Le cârpim cu zdrenţe gata cu dolarii,/toanta şi-a uitat măsura!/Azi se bea pe gratis, strigă cârciumarii,/nu mai sunt căluşe, ţineţi-vă gura! NU MAI SUNT CĂLUŞE şi încă: Ard zidurile roşii din oraş:/vineţi ochii pietrelor/privesc statuile înţepenite în parc! HARUL SEMINŢELOR

Imaginaţi-vă un „parlando rubato” executat impecabil şi care ajunge la puritatea unui preludiu la unison: Sunt bucuros că mă pot izbăvi de cuvinte!/În curând toate lucrurile din natură/îşi vor recăpăta înfăţişarea iniţială! SUNT BUCUROS sau: Se iscodesc cifrele alcătuindu-se o nouă /tablă a înmulţirii!/S-a inversat numărătoarea. NUMĂRĂTOARE INVERSĂ

Victor Stan ţine un jurnal pe care îl vrea neutral, pentru a ne convinge de sinceritatea şi de exactitatea sa, dar care devine treptat un adevărat jurnal de front: Fusesem amputaţi fără a fi declaraţi/invalizi de război în timp de pace!/Şi totuşi inima ne-a păstrat tuturor integritatea!/Acum se poate zbura! Putem deveni păsări/în stare să-şi rememoreze răsăritul din cer!//Suntem un neam de îngeri şi păsări!/Am sfărâmat împilarea, ocara şi teama!/Am învins întunericul!/Nu ne este ruşine să-i privim pe oameni în ochi!/Suntem un popor de îngeri eroi!… AM ÎNVINS ÎNTUNERICUL sau:  Scenele întâlnite sunt certificate din infern./chilipir destul de rar întâlnit/pentru amatorii de fresce celebre./A fost imortalizată pe peliculă cea mai crudă /imagine color a veacului.//Unora li s-a amputat limba maternă!/Li s-au ciopârţit cuvintele gândite în metru antic,//Am întocmit prezenta inscripţie/în postură de martor ocular/să rămână la îndemâna tuturor acelora/care vor veni după noi pe aceste pământuri! MARTOR OCULAR

Martorul ocular devine martor implicat, iar perspectiva e poliedrică, pluri focalizată.

Lucian Strochi