Dacă ar fi să caracterizaţi satul Băluşeşti, pe care l-aţi cunoscut mai îndeaproape vara aceasta, numai din unghiul câtorva detalii, care ar fi acestea?

Lucian STROCHI: Spre surpriza mea plăcută, satul Băluşeşti este puternic, interesant, având orgoliile de centru de comună. Are  istorie, are religii, are gospodari cu dare de mână, oameni harnici, are zone inedite, cum ar fi Tabăra,  despre care se spune că e locuită de plăieşi de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Şi iarăşi surprinzător poate, are mulţi tineri. Din punct de vedere plastic, Băluşeştiul nu poate fi epuizat nici în câteva ediţii ale unei tabere. Iar sătenii s-au comportat admirabil, acceptând până şi să fie „rame” pentru tablourile pictate în tabără. Nu am văzut în toată perioada taberei nici un om beat, u am auzit nicio înjurătură. Cât despre gazdele pictorilor ce să mai vorbim? Ne-au înfiat, pur şi simplu.