Cornel PAIU: Şi tot pe aceeaşi idee… Ce sau câte dimensiuni însumează un Muzeu de Artă? Întreb cu amar, ştiind bine că ştiţi situaţia actuală, jalnică – de jelit, de plâns –, care durează de ceva ani, datorită unui vinovat compromis al artiştilor romaşcani, la Muzeul de Artă din Roman? Care sunt atributele unui muzeograf de artă (Muzeu de Artă)? Sunt diferite de cele ale unui muzeograf de istorie (Muzeu de Istorie)? Ce pregătire, ce abilităţi, ce experienţă trebuie să aibă un muzeograf de artă?

Lucian STROCHI: Spre deosebire de o Galerie de artă, un Muzeu de artă este o instituţie complexă, având câteva atribuţii clare, între care păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, propunerea de noi valori, o dinamică a expunerilor, a folosirii eficiente a spaţiului expoziţional, organizarea de expoziţii de autor, colective, familiarizarea publicului cu tehnici picturale (ulei, guaşă, acuarelă, sculptură, mozaic, materiale mixte şi compozite), recondiţionarea unor opere de artă, asigurarea unei publicităţi agresive, organizarea de expoziţii tematice (portret, peisaj, compoziţii abstracte, instalaţii), asigurarea unui circuit artistic convingător, avându-se în vedere câteva principii: şcoli şi curente, cronologie, elemente comparative etc. Ca şi bibliotecarul sau anticarul, muzeograful trebuie să aibă o cultură generală solidă şi o bună cultură de specialitate, să-şi iubească domeniul de definiţie, să înţeleagă rolul şi rostul culturii. Un muzeograf trebuie să ştie tot din domeniul săi şi încă ceva pe deasupra…