GAZELUL CUVINTELOR CARE AU INNEBUNIT DIN SENIN (2)

Despre norvegian că-i bizantin.8  – şi acest vers e în parte adevărat, întrucât vikingii venind din nord, inclusiv din Norvegia au colonizat teritorii întinse, precum cele din răsăritul Mării Mediterane, aparţinând Imperiului Bizantin.

Şi trandafirul poate fi ciulin,9  – atât trandafirul, cât şi ciulinul ai ţepi (ghimpi). Aluzie şi la „trandafirii” englezi, alb (York) şi roşu (Lancaster), dar şi la ciulin, care este emblema Scoţiei.

Şi diavolul aspiră spre divin.10 –aluzie poate la Lucifer, la aspiraţia acestuia de a fi egalul lui Dumnezeu.

Celebrul poate fi şi anonim,11  – într-un aforism arătam că expresia ultimă a celerităţii este anonimatul. Aforismul este reversibil.

Germanul se trezi mai ieri latin.12  – E vorba de Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană. Personajele centrale sunt Carol cel Mare, dar şi Otto cel Mare, cel care se va impune Italia, unde va fi încoronat ca împărat în 962.

Mălinul plânge-n văi şi lunci – măslin,13 –mălinul este un copac al morţii, iar măslinul – al vieţii.

Nectarul are gustul de pelin. 14gusturile nu au valoare decât dacă sunt comparate: nectarul e dulce, pelinule amar. Dar în dulceţuri se adaugă şi pelin, pentru un gust mai rafinat.

Preamultul poate fi şi el puţin:15  – paradoxal,  preamultul,  venit prea târziu, este prea puţin.

Elefantul se vrea bale(ne)rin. 16balenerin este un cuvânt pe care l-am inventat, ironizând lipsa de graţie a unor personaje. Elefantul poate fi un asemenea personaj, graţia nefiind un atribut forte al său.

Cosmonautul e un beduin, 17 –deşi între cosmonaut şi beduin nu se prea pot face apropieri, totuşi există un cuvânt care ăi apropie: corabia. Nava cosmică este o corabie, ca şi cămila beduinului, supranumită „corabia deşertului”. În plus şi cosmonautul şi beduinul au nostalgia spaţiilor infinite, aride. Atât pentru beduin, cât şi pentru cosmonaut, definitorie e mişcarea.

Ţăranul din cătun e citadin, 18cătunul este cea mai mică aşezare umană, inferioară satului sau comunei. Citadinismul este o stare de spirit pe care o poate trăi şi un ţăran. El caută confortul urban. Citadinul caută şi el plăcerea vieţii simple, rurale.

Sărutul poate fi verde venin, 19 sărutul poate fi şi unul trădător (sărutul lui Iuda), mai periculos decât   veninul.

Dar poate fi şi un dorit vaccin.20aluzie la capacitatea veninului de a fi şi vaccin. În altă accepţie, sărutul este un preludiu şi o pecete a dragostei.

Amurgul moare leneş, cabotin,21ne reîntoarcem la amurg, care pare uneori un cabotin, „un actor ambulant, un talent mediocru, cu un stil afectat, prefăcut, fals, teatral”. Amurgul pare mult mai spectaculos decât e în realitate, dar el se confundă adesea cu răsăritul.

Iară vioara-i clar un clavecin. 22clavecinul strămoşul pianului este totuşi un instrument cu coarde. Deosebirea dintre pian şi clavecin este însă una esenţială: la pian coardele sunt lovite cu ciocănele, când o tastă (clapă) este apăsată, pe când la clavecin coardele sunt ciupite. Şi la vioară corzile pot fi ciupite în anumite situaţii, în pizzicato (atunci când ele nu sunt atinse de arcuş). În acest gazel efortul de conciliere al contrariilor este imens, dar şi satisfacţia reuşitei pe măsură.

Ateul e călugăr capucin,23ateul este un om fără credinţă, iar călugărul capucin aparţine Ordinului Fraţilor Capucini, ordin catolic, o ramură a franciscanilor. Capucinii poartă o glugă caracteristică. Hainele lor sunt de culoare maro, spre deosebire de minoriţi care poartă rasă neagră. Capucinii sunt discipoli ai lui Francisc de Assisi. În măsura în care ateul şi capucinul sunt „sectanţi”, între ei se poate face o apropiere.

Ologul este mare balerin, 24 –atât balerinul, cât şi ologul pot sta, la un moment dat, într-un singur picior.

Un şef de stat e-adesea manechin,25  – un adevăr incontestabil.

Episcopul un mare libertin, 26excesele unor înalţi prelaţi sunt binecunoscute.

Romanu-a devenit învins elin, 27aluzie la butada:  Grecia învinsă de Roma, a învins Roma. Într-adevăr, cultura greacă, precum şi religia lor politeistă, superioare valoric, s-au impus relativ uşor  romanilor.

Urcuşul poate fi şi un declin, 28orice urcuş este şi un declin, aşa cum murim de la naştere. Lucrul e evident dacă ne gândim la vârsta omului.

Îndrăgostitu-i mare misogin, 29 –desigur misoginul urăşte femeile, dar să nu uităm că, şi în cazul îndrăgostitului, intervine sentimentul de gelozie, opus iubirii, dar apropiat de ură.

Iar cantorul, perfectul muezin.30cantorul este un cântăreţ bisericesc, conducător al corului, dascăl; muezinul este şi el un preot care anunţă ora slujbei la musulmani, arabi din înălţimea minaretului.

Scrutinul poate fi oricând suspin,31 –de obicei după votare încep regretele. Şi asta în primul rând pentru că se uită toate promisiunile electorale.

Şi plopul drept, un chinuit smochin.32   – plopul este un arbore drept, în timp ce smochinul este un arbore mai contorsionat chiar decât măslinul. Dacă plopul apare destul de rar în poezie (Coşbuc, Eminescu, Bacovia), smochinul, probabil cel mai vechi copac „domesticit”, (anii 9200 î.H. !) este prezent atât în mitologia greacă (episodul Apollo, corbul, şarpele şi smochinul), cât şi în biblie (Adam şi Eva îşi acoperă goliciunea cu frunze de smochin şi nu cu viţă de vie), în mitologia romană (Romulus şi Remus sunt alăptaţi de o lupoaică sub un smochin). Mohamed îl consideră provenit din Paradis,  deoarece „fructele paradisiace nu au sâmburi”). Buddha a atins iluminarea sub un smochin sfânt, iar smochinul indian este arborele naţional al Indiei.

Şi mortu-a devenit de ieri yoghin,33yoghinul este un practicant al şcolii Yoga, una din cele şase şcoli tradiţionale ale hinduismului, bazată pe meditaţie ca o cale spre autocunoaştere, eliberare şi echilibru. Yoghinul poate realiza performanţe incredibile, inclusiv cele legate de supravieţuire.

Şi calul s-a trezit biblic asin.34  – asinul (măgarul) este un „personaj”  biblic mai vechi decât calul. Iisus intră în Ierusalim călare pe un măgar. Măgarul e un animal simpatic, renumit pentru urechile sale mari şi o încăpăţânare proverbială. Catârul este un hibrid rezultat din încrucişarea unui măgar cu o iapă.

Apusul se trezeşte levantin,35apusul apare pentru a treia oară în text. Levantin înseamnă atât locuitor al Levantului (litoralul răsăritean al Mării Mediterane), cât şi la alte două accepţii: aşa cum Apusul cuprinde popoarele Occidentului, levantinii sunt locuitorii Levantului care nu sunt nici turci, nici arabi. Dar levantin poate însemnat şi necinstit, leneş, ipocrit, în acest caz apusul apărând personificat.

Iar melcul – ager, mare pelerin.36  – pelerinul este o persoană care călătoreşte mult. Are ca sinonime, hagiu, pelegrin, peregrin (ultimele dând verbele a peregrina, a peregrina). În realitate şi melcul călătoreşte incredibil de mult ţinând cont de încetineala cu care se deplasează.

Cărnuri sărate se ascund în scrin,37scrinul este un dulap în care păstrează lenjeria, sau bijuteriile. Dar scrin este dubletul lui sicriu(cutie, ladă, coşciug) şi atunci apropierea dintre „cărnurile sărate” şi „scrin” este posibilă.

Discursul poate-ncepe cu amin.38  – amin este o formulă de încheiere, nu de început (provine din ebraică, amen = aşa să fie, cu adevărat), având o funcţie (valoare) conclusivă.

Dar ce-i cu-acest ciudat, nebun festin, – festinul este un banchet bogat, somptuos.

Cu vorbe deraiate pe satin?39 –satinul este o ţesătură deasă de mătase, din bumbac, cu una din feţe lucioase, deci alunecoasă. Sinonim cu atlaz.

De ce acest limbaj ciudat, străin,

Această portocală bleumarin?40  – aluzie la celebrul vers al lui Paul Eluard: „Pământul e albastru ca  o portocală..” Astăzi versul ni se pare simplu de decodat; expresia întreagă, logică ar fi: pământul e albastru şi rotund ca o portocală. Printr-un proces haplologic a dispărut „şi rotund” şi astfel poezia nu mai e epică, ci lirică, şi nu se mai scrie cu cuvinte, ci cu sintagme. Acest vers este considerat versul suprem al suprarealismului.

Cuvinte se strecoară şi serpentin, – ca substantiv, serpentinul este  un mineral de diferite culori, rezultat prin hidroliza silicatului de magneziu. Ne întoarcem la începutul textului, la caolin, rubin, safir. Dar serpentinul este şi ţeava spiralată a alambicului. Ca adjectiv,  serpentin înseamnă cotit, întortocheat, sinuos, şerpuit. În acest fel se face legătura şi cu virtualitatea cuvintelor.

Visează-un viitor de arlechin.41 – arlechinul este un personaj comic, care poartă  mască şi un costum pestriţ. Arlechinul poate juca toate rolurile, poate fi oricare dintre personajele care au defilat până acum în gazel. Dar arlechin mai înseamnă culisa, fiecare din extremităţile laterale, din faţă, ale unei scene. În acest spectacol al cuvintelor, arlechinul nu e decât un martor şi un spectator.

Lucian Strochi