RONDELUL DANSULUI

Piciorul dansatoarei – secundarul1

Şi coapsele păzind cu grijă ora;2

Pământul arde roşu cum e jarul3

Şi timpul e rotund cum este hora;4

Dansăm, din zei nebuni ne vine darul;5

Dansăm până se-arată aurora.6

Piciorul dansatoarei – secundarul7

Şi coapsele păzind cu grijă ora;8

Iubire, moarte, dansul e hotarul…9

Dansul e-al tău, cum este-al tuturora.10

Divină-i mâna, umărul e darul11

Şi soacra îşi priveşte mândră nora:12

Piciorul dansatoarei – secundarul…13

Lucian Strochi

Rondelul Dansului  

 Piciorul dansatoarei – secundarul1   – nu se poate să nu fii impresionat de dansul în piruetă al unei dansatoare. Se reunesc în dans, ca într-un miracol, forţa centrifugă şi cea centripetă. Prin rotaţie dansul devine un simbol al timpului în care piciorul dansatoarei devine un secundar al unui ceas.

Şi coapsele păzind cu grijă ora;2 coapsele, ca parte a piciorului, sunt şi ele o expresie directă a timpului, ele par a genera mişcare

Pământul arde roşu cum e jarul3dansul ne vine de la zei, este miracol şi ca orice miracol, modifică realitatea înconjurătoare. Pământul arde sub picioarele dansatorilor, temperatura dansului fiind una de plasmă.

Şi timpul e rotund cum este hora;4timpul poate fi conceput şi resimţit ca om ca o dublă realitate, ciclic şi atunci e măsurat prin ceas sau dans solar, rotund şi ca durată, liniar şi atunci ne asigurăm metamorfozele, devenirea. În cazul dansului, timpul este rotund, adică prizonier al cercului, adică mitic.

Dansăm, din zei nebuni ne vine darul;5în acest rondel implicarea eului liric este evidentă. În multe religii, zeităţi dintre cele mai importante dansează şi sunt reprezentate ca statui dansând. Amintim doar de Şiva şi de Dionysos.

Dansăm până se-arată aurora.6  – Aurora este zeiţa zorilor în mitologia romană. Ea a fost preluată de romani, ca aproape toate zeităţile din mitologia greacă. „Aurora cu degetele trandafirii” este o metaforă obsedantă  a lui Homer. Nu ştim dacă aurora e personajul mitologic sau un fenomen al naturii, adică apariţia zorilor.

Piciorul dansatoarei -secundarul7piciorul este cel care impresionează în primul rând în dans, pentru că mişcarea sa este vizibilă şi previzibilă. Să ne gândim la şpagatul în aer al dansatoarelor de dans clasic sau la mişcarea provocatoare din faţă a dansatoarelor de can-can. La fel se întâmplă şi cu secundarul unui ceasornic. El pare a fi singura piesă în mişcare, mişcarea sa este vizibilă.

ŞI COAPSELE PĂZIND CU GRIJĂ ORA;8de data aceasta relaţia dintre coapse şi dans e una mai greu sesizabilă. Zeul dansului, Dionysos este cunoscut prin perifraza „cel născut de două ori”. Fiu al Semelei şi a lui Zeus, Dionysos este salvat de Zeus care a reuşit să-şi salveze fiul nenăscut pentru că l-a ascuns de Hera, cosându-l în propria coapsă. Ora e ora naşterii zeului, mereu amânată.

Iubire, moarte, dansul e hotarul…9dansul este expresia directă a vieţii, a bucuriei de a trăi, dar şi a morţii. Dansul este hotarul dintre artă şi non-artă, dintre iluzie şi realitate.

Dansul e-al tău, cum este-al tuturora.10 –dansul este una din puţine arte care nu este strict individuală, fiind un bun comun, bucurând deopotrivă pe cel care îl execută,dar şi pe privitor.

Divină-i mâna, umărul e darul11chiar dacă dansul impresionează prin picior, rolul mâinii în dans este unul esenţial, mai ales în dansurile orientale, rituale, magice. Mâna în dans pare ireală, independentă, pare a avea un dans doar al ei. Doar umărul este cel care o leagă de trup.

Şi soacra îşi priveşte mândră nora:12  – schimbare de perspectivă. Ne aflăm la un dans de salon,  unde dansează tinerii, iar cei de pe marini clevetesc, fac aranjamente maritale. Dansul devine astfel un pretext, dar şi stabileşte ierarhii sociale destul de stricte.

Piciorul dansatoarei – secundarul…13după ce am adus atâtea elogii piciorului se cuvine să spunem în final că el joacă totuşi un rol secundar, trăirea autentică, plăcerea de a dansa, iubirea faţă de partener, toate acestea primează într-un dans. Dansul devine un mod de a trăi. Sau că frumuseţea (piciorul este o sinecdocă) nu este decisivă dacă dansul este un preludiu al unei căsătorii „din interes”.

Structura rondelului: 13 versuri, versurile 1,7,13  identice; la fel versurile 2 şi 8. Rimele sunt două: ababababababa (încrucişată).