Visele cerului sunt nori trădători,¹

Cum mincinos e-un curcubeu în zare.²

Luna – ban de aur – ne-a găsit datori,³

Cum orizonturi au grădini, hotare.⁴

Iluzii ne-au minţit de-atâtea ori,⁵

Urcând continuu într-o scufundare.⁶

Visele cerului sunt nori trădători,⁷ 

Cum mincinos e-un curcubeu în zare.⁸

Însuşi soarele se cerne lin în flori⁹

Şi timpu-adoarme blând în minutare.¹⁰

Natura se-ascunde tainic în culori,¹¹

Cu mine-n mistică asemănare.¹²

Visele cerului sunt nori trădători…¹³

Lucian Strochi

Rondelul iluziilor 

 Visele cerului sunt nori trădători,¹ –figura de stil predilectă în acest rondel este personificarea. Adesea natura apare personificată, sub forma unei femei tinere de obicei. Aici însă aproape fiecare element al naturii apare umanizat, îşi are propria sa viaţă. Cerul visează şi visele vizibile ale cerului sunt norii, de forme, culori şi dimensiuni imprevizibile.

 Cum mincinos e-un curcubeu în zare.²  – curcubeul este până la urmă o iluzie şi ca orice iluzie se apune adevărului.

 Luna – ban de aur – ne-a găsit datori,³ – privind luna, oamenii par a-i cerşi lumina şi binecuvântarea.

 Cum orizonturi au grădini, hotare.⁴ –orizonturile sunt infinite. Totuşi ele par a avea hotare, mai mult par populate de zei, îngeri, eoni, aceştia trăind în grădinile raiului.

 Iluzii ne-au minţit de-atâtea ori,⁵ –iluziile ne mint, dar fac parte din viaţa noastră, încât aş spune că ne place să fim minţiţi.

Urcând continuu într-o scufundare.⁶  – vers paradoxal, pe care    l-am mai folosit în poezia Despre scriere din volumul Cuvântul cuvânt: „cuvântul scris e-un soi de lest/pe care-l risipesc într-un deşert şi-o mare/adulmec sap un uragan celest/ urcând continuu într-o scufundare”.

Visele cerului sunt nori trădători,⁷  – norii, prin forma lor, trădează  visele cerului, făcându-le vizibile.

Cum mincinos e-un curcubeu în zare.⁸  – curcubeul prezintă lumina în adevărata ei lumină. Atâta doar că noi acceptăm minciuna luminii culoare unică, albă, refuzând irizaţiile. Prin urmare adevărul poate părea minciună şi invers.

 Însuşi soarele se cerne lin în flori⁹ –soarele se cerne în flori: o încercare de a materializa lumina, de a o face palpabilă, de a încetini mişcarea luminii, pentru a o face vizibilă.

 Şi timpu-adoarme blând în minutare.¹⁰ –vers ambiguu. Atunci când timpul e suspendat, el adoarme de fapt în minutare, oprindu-le. Dar tot atât e de adevărat este că timpul se lichefiază se dizolvă în minutare; cel care simte astfel timpul este Salvador Dali în „Încăpăţânarea memoriei.”

 Natura se-ascunde tainic în culori,^{11 –}culorile sunt de fapt faţa văzută a lucrurilor. Adevărata lor esenţă, substanţa naturii rămâne necunoscută.

 Cu mine-n mistică asemănare.¹² –acelaşi lucru se întâmplă şi cu eul liric. Omul este parte a naturii, fiul ei, dar acest lucru nu este vizibil decât printr-un Dumnezeu antropomorfizat.

 Visele cerului sunt nori trădători…¹³ –norii ascunde cerului multe dintre caracteristicile lor: greutatea enormă, lungimea, cantitatea de apă. Dar cea mai mare trădare a norilor faţă de cel este că îl acoperă şi în acest fel îl anulează.

Structura rondelului: 13 versuri, versurile 1,7,13  identice; la fel versurile 2 şi 8. Rimele sunt două: ababababababa (rimă încrucişată).