Ne-am strâns într-o seară,¹ aşa într-o doară,² când timpul de-afară,³ te înfioară.⁴ Înnebunise vântul,⁵ se-ntuneca şi cerul şi pământul,⁶ doar străveziu⁷ mai era, aşa cum îl ştiu, cuminte,  în minte,⁸ cuvântul.⁹

Stând pe divan,¹⁰ un pehlivan¹¹ roşcovan,¹² năzdrăvan,¹³ în haină havan,¹⁴ lâng-un paravan,¹⁵ ne zise: „E mare bravură,¹⁶ să ai cenzură,¹⁷ în dreaptă cezură,¹⁸ versul să-ţi fie captură,¹⁹ ieşită pe gură,²⁰ cu măsură,²¹ a minţii dublură”.²²

Un arlechin,²³ anonim,²⁴ altfel blajin,²⁵ cu bluză carmin,²⁶ şi şalvari de satin²⁷  bleumarin,²⁸ puţin libertin,²⁹ spuse într-un suspin:³⁰ „Ursuze muze,³¹ mofluze, obtuze,³² ar vrea să refuze, confuze,³³ cuvinte călăuze,³⁴ aflate în minte şi buze”.³⁵

Un influent agent,³⁶ aduse ca argument,³⁷ un fragment,³⁸ document,³⁹ din Orient,⁴⁰ scris pe pergament,⁴¹ un testament,⁴² transcendent,⁴³ plin de sentiment.⁴⁴

În încăpere se trezi vorbind şi-o muiere,⁴⁵ cu durere,⁴⁶ despre iniţiere,⁴⁷ prin înviere,⁴⁸ cu plăcere⁴⁹ despre mistere,⁵⁰ despre cariere⁵¹ şi avere.⁵²

Un preot plin de adoraţie,⁵³ făcu o afirmaţie,⁵⁴ o imprecaţie,⁵⁵ plină de incantaţie,⁵⁶ despre creaţie,⁵⁷ despre fascinaţie,⁵⁸ într-o oraţie,⁵⁹ ce-i proba o certă vocaţie⁶⁰ şi inspiraţie⁶¹ ce creară senzaţie.⁶²

În antreu,⁶³ într-un ciudat antereu,⁶⁴ un arhiereu⁶⁵ certa un derbedeu,⁶⁶ plebeu⁶⁷ c-un provocator maieu  şi mult tupeu.⁶⁸

O tânără abia ieşită din adolescenţă,⁶⁹ în aparenţă,⁷⁰  cerea decenţă,⁷¹ dar şi clemenţă,⁷² pentru lipsa de coerenţă⁷³ şi esenţă,⁷⁴ de experienţă,⁷⁵ ce părea indecenţă⁷⁶ sau chiar insolenţă,⁷⁷ într-o secvenţă⁷⁸ plină de virulenţă.⁷⁹

Aşa s-a întâmplat în acea adunare,⁸⁰ unde fiecare⁸¹ vorbea prea tare,⁸² adunare ce unii o numesc şezătoare,⁸³ iar alţii, nicio dramă,⁸⁴ îi spun maqamă.⁸⁵

Lucian Strochi

 

MAQAMĂ TERMINATĂ ÎNAINTE DE A ÎNCEPE 

Ne-am strâns într-o seară,¹  –maqama înseamnă în arabă sfat, şezătoare, adunare şi este o povestire în proză, rimată şi ritmată. Este un text de virtuozitate lingvistică, fiecare participant la concurs (orice maqamă presupune un concurs poetic), încercând să surprindă auditoriul cu formulări unice, memorabile. Schema epică este extrem se simplă: un învăţat, emir, calif, şeic etc. invită participanţii la o întrecere, propunând o temă sau rezolvări lingvistice dificile. Concurenţii îşi etalează pe rând talentul, iar în final se alege câştigătorii (care de obicei sunt ascultătorii), nu pot fi diferenţiaţi şi toţi concurenţii sunt declaraţi câştigători. Este aleasă seara sau noaptea, întrucât treburile zilnice s-au terminat, iar seara (noaptea) aduce cu ea mai mult mister. Aluzie şi la 1001 de nopţi.

aşa într-o doară,² –se mimează lejeritatea, întâmplarea; în realitate lupta este extrem de disputată adesea.

când timpul de-afară,³ –se presupune că adunarea are loc   într-un cort sau un iatac.

te înfioară.⁴ –vremea de afară este potrivnică.

Înnebunise vântul,⁵ –e sugerată chiar o furtună.

se-ntuneca şi cerul şi pământul,⁶ –natura se dezlănţuie, cerul şi pământul par „totuna”.

doar străveziu⁷ – o obsesie de-a mea: cuvântul străveziu. Aşa cum am aflat, din legende bogomilice, că era şi pământul. L-au întunecat păcatele omeneşti. La fel şi cuvântul, silit să ducă injurii, cuvinte licenţioase, realităţi din câmpul semantic al urâtului.

mai era, aşa cum îl ştiu, cuminte,  în minte,⁸ –cuvântul rămâne pur, străveziu  doar în minte.

cuvântul.⁹ –cuvântul, ca şi scrisul, trebuie să fie de origine divină. Mai mult chiar, cred că scrisul e numai umbra cuvântului, iar cuvântul înseamnă lumină.

Stând pe divan,¹⁰ –e poziţia obişnuită a celor care povestesc sau ascultă.

un pehlivan¹¹ – pehlivanul este un nume turcesc, derivat din persană (pehlevan) şi înseamnă campion, erou, om puternic. În română numele are conotaţie negativă, însemnând un personaj comic (acrobat, scamator, jongler) care se producea la spectacole de circ sau de bâlci. Mai înseamnă om mucalit, glumeţ, ghiduş, dar şi şarlatan, escroc. În această maqamă el joacă rolul cerşetorului, dervişului sărac.

roşcovan,¹² –roşcovanii erau prin definiţie „suspecţi”, datorită culorii neobişnuite a părului.

năzdrăvan,¹³ – termenul se referă tocmai la calităţile lui de bufon, de scamator, de acrobat, stârnind admiraţia privitorilor prin exerciţiile sale.

în haină havan,¹⁴ – de culoare maronie, culoarea havanei.

lâng-un paravan,¹⁵ –paravanul este un element asiatic, putând fi folosit şi drept decor pentru un spectacol. Se  remarcă monorima în „-van”.

ne zise: „E mare bravură,¹⁶ –aici cu sensul de „performanţă”.

să ai cenzură,¹⁷ –cenzura implică o selecţie, o staţionare, o interdicţie. În principal cenzura previne diseminarea informaţiei către public de către un grup de control (cenzorii). Cenzura este asigurată de autoritate: guvern, armată, grup religios, mass-media. Cenzura poate fi una de război (militară)  sau una practicată de Totalitarism. Uneori cenzura purifică textul de cuvinte şi expresii obscene, triviale  etc.

în dreaptă cezură,¹⁸ –cezura este o pauză în vers, de obicei marcată printr-un semn grafic (o virgulă – cel mai des) şi care împarte versul în două părţi egale (emistihuri).

versul să-ţi fie captură,¹⁹ –adică să fie „prins”.

ieşită pe gură,²⁰ –e vorba de recitare.

cu măsură,²¹ –rostirea poetică se deosebeşte mult de rostirea obişnuită, intervenind puternic paraverbalul. E vorba de a emoţiona, nu atât de a comunică, a informa.

a minţii dublură”.²² –versul trebuie să fie, pe lângă aspectul formal, şi o expresie a minţii, a gândului. Pehlivanul dă o lecţie de rostire poetică, implicit de actorie.