Unii mai cred în univers păgân,¹ ateu,²

Şi calculează-n van ipotenuze,³

Iar alţii cred în lacrimi⁴ sau în curcubeu,⁵

 

Alţii în unghiuri ascuţite⁶ sau obtuze;⁷

Unii cred că universu-i o cămilă,⁸  

Iar alţii cred uşor în amintiri confuze.⁹

 

Se-nchină unii la zeul clorofilă,¹⁰

Iar alţii spun: pământu-i doar siliciu,¹¹

Doar o albastră,¹² neînsemnată bilă.¹³

 

Dar n-avem nici cel mai vag, concret indiciu,¹⁴

Nu credem nici în idoli sau în scriptură,¹⁵

Sau credem că lumea-i un imens capriciu,¹⁶

 

Că totul poate-i o farsă, aventură,¹⁷

Că lumea s-a născut din cenuşă¹⁸ sau praf,¹⁹

Că nu există legi şi nicio măsură:²⁰

 

Da, lumea îşi este propriul său cenotaf.²¹

Lucian Strochi

TERŢINĂ  despre lumea plină de credinţe şi necredinţe

Unii mai cred în univers păgân,¹ –disputa în ceea ce priveşte naşterea lumii. Este sau nu universul creaţia unui Dumnezeu?

ateu,²   – religiosul a apărut mai târziu ca o explicaţie a inexplicabilului, o încercare de a înţelege lumea? Se poate  o lume care să nu fie guvernată de o autoritate supremă?

Şi calculează-n van ipotenuze,³  – deşi e mai lungă decât oricare dintre cele două catete, totuşi ipotenuza este mai scurtă decât suma lor.

Iar alţii cred în lacrimi⁴ –unii cred într-un univers sensibil, creat că urmare a impresiilor noastre. Aluzie şi la Emanuel Swedenborg (1688-1772), om de ştiinţă, filosof şi teosof, inginer de mine, militar, om politic, astronom, medic, zoolog, anatomist, economist şi deputat.

sau în curcubeu,⁵  – curcubeul ar avea pentru mulţi o simbolistică religioasă, fiind considerat un semn de la Dumnezeu. Curcubeul este o iluzie, iar cine crede în curcubeu crede în iluzii.

Alţii în unghiuri ascuţite⁶ –e vorba de cunoaşterea ştiinţifică.

sau obtuze;⁷ –aici cu sensul de deschidere, deşi obtuz are o valoare negativă (un om obtuz este un om mărginit).

Unii cred că universu-i o cămilă,⁸  – e vorba de concepţia animistă şi de cea totemică.

Iar alţii cred uşor în amintiri confuze.⁹ –acestea pot fi atavisme sau pur şi simplu estimări retro.

Se-nchină unii la zeul clorofilă,¹⁰  – e vorba de panism şi, într-un fel, de  viziune monadică.

Iar alţii spun: pământu-i doar siliciu,¹¹ –din punct de vedere chimic pământul e format în primul rând din siliciu (nisipul e bioxid de siliciu).

Doar o albastră,¹² –pământul e singura planetă albastră din sistemul nostru solar, din cauza prezenţei apei.

neînsemnată bilă.¹³  – din punct de vedere al dimensiunilor, pământul e o planetă neînsemnată.

Dar n-avem nici cel mai vag, concret indiciu,¹⁴   – totuşi e greu să ne pronunţăm, întrucât ne lipseşte etalonarea, analogia, comparaţia.

Nu credem nici în idoli sau în scriptură,¹⁵   – numărul ateilor şi a necreştinilor este mai mare decât s-ar crede.

Sau credem că lumea-i un imens capriciu,¹⁶  – aluzie la Cartea Facerii.

Că totul poate-i o farsă, aventură,¹⁷ –nu ştim dacă suntem aventura cuiva sau cineva este aventura noastră. Nu ştim cât de real este ADN –ul nostru.

Că lumea s-a născut din cenuşă¹⁸ –lumea s-ar fi născut în urma unor uriaşe combustii, aşa cum se întâmplă în cazul supernovelor.

sau praf,¹⁹ –mulţi cred că pământul s-a format din aglomerarea prafului interstelar.

Că nu există legi şi nicio măsură:²⁰ –teoria haosului. Universul nu are legi.

Da, lumea îşi este propriul său cenotaf.²¹ –cenotaful (gr. kenos= gol, tafos= mormânt) este un monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate, ale căror oseminte se găsesc în altă parte sau au dispărut. În cenotafele badariene corpul defunctului este înlocuit de o statuetă. La români se înmormântează în loc de corpul defunctului un trunchi de copac având lungimea înălţimii persoanei dispărute.

Terţinele au rimele următoare: ABA BCB CDC DED EFE F.