Intrebari interviu Lucian Strochi – 1 septembrie 2017 (25)

CORNEL PAIU: Ce-mi puteţi spune despre critica criticii? Putem vorbi de un ochi obiectiv în această privinţă?

LUCIAN STROCHI: Cred că da. Chiar dacă uneori primează subiectivismul. Dar trebuie să acceptăm că actul critic e şi el un ac de creaţie şi prin urmare poate fi şi el supus examinării şi chiar judecăţii.

CORNEL PAIU: Într-o cronică în care criticul Daniel Cristea-Enache afirmă foarte plastic că Mircea Dinescu „face poezie pornind de la sine însuşi, radiind versuri aşa cum un candelabru radiază lumina”, mai spune, preocupat fiind de problematica autenticităţii textului la modul general, că „Nu doar că un text autentic îşi înghite contextul real, dar îl face, până la urmă, de nerecunoscut.” Sunteţi de acord?

LUCIAN STROCHI: Sunt de fapt două întrebări, două afirmaţii. Orice poet pleacă din sine şi „iradiază” versuri. Orice creaţie pleacă din real dar nu este decât un mimesis, o iluzie şi uneori o încercare, reuşită sau nu, de a schimba lumea.