HAIKU (WABI)

o noapte albă –1

şi roua dimineţii2

un nou univers3

Lucian Strochi

 HAIKU (WABI) 

o noapte albă – şi acest kaiku are o structură clasică: tristih cu 5-7-5 silabe. Haikuul debutează cu un kenygen.  Nu ştim dacă e vorba de o noapte albă, ca fenomen natural, ce indică apropierea de pol, indicând o prelungire a zilei sau este vorba de o noapte albă, adică una a insomniei. Şi într-un caz şi în altul e vorba totuşi de un timp smuls pentru viaţa activă. Kirejiul nu este anulat de conjuncţia „şi” datorită cezurii marcată grafic. Roua dimineţii este o prelungire a nopţii albe, dar şi o sferă-oglindă ce poate reflecta un întreg univers.

şi roua dimineţii2 –adesea roua dimineţii permite şi descompunerea culorii albe în spectrul rogvaiv, încă un semn de supunere a universului.

un nou univers3 –prin ultimul vers este asigurată curgerea eternă (ryuko). Vocala „o” plasată în cuvinte-cheie asigură echilibrul compoziţional. Primul cuvânt din fiecare vers contribuie la realizarea esenţei androgine a lumii sau altfel spus  o tensiune conciliată.