vocale grave – ¹

cinci sunete secrete²

trei³ imagini reci⁴

Lucian Strochi

IMAGINI 

vocale grave¹ –  – vocalele limbii japoneze au diferite lungimi, marcate grafic. Dispunerea vocalelor în acest haiku este una savantă: oaeae în primul vers (se remarcă alternanţa a-e), de cinci ori vocala „e”  în versul doi  şi de nouă ori în text obţinându-se efectul onomatopeic, prezenţa singurului „u”, vocala care vibrează chiar în cuvântul sunet, folosirea vocalei „i” de şapte ori în versurile doi şi trei şi de cinci ori în ultimul vers. Vocala „a” prezentă de doar trei ori este însă extrem de importantă întrucât impune un triunghi logic vocale – grave –imagini.

cinci sunete secrete²     – e vorba de vocalele limbii japoneze adică a, e, i, o,  u, vocale de bază şi pentru limbile latine şi prezente şi în acest text.

trei  imagini reci – imaginile pot fi vizuale şi auditive, în cazul nostru ambele situaţii. Textul poate fi citit şi după cuvântul doi din fiecare vers şi atunci vom obţine seria grave  – sunete – imagini, adică imaginile sunt sunete grave. Dacă citim  ultimul cuvânt din fiecare vers obţinem grave –secrete  -reci, adică o tonalitate nouă, dacă citim primul cuvânt din fiecare vers ignorând numeralele, vom obţine vocale – sunete – imagini, ceea ce invită la încă o decodare.

Şi acest haiku este unul canonic: tristih, structura 5-7-5 onji, adică silabe japoneze.