otrăvitoare¹

ciuperca atomică²

flacără albă³

orb lumina zeului⁴

iar vestejeşte oameni⁵

Lucian Strochi

Sfârşit

otrăvitoare¹   – evident este o tanka care face aluzie la cea mai mare catastrofă abătută asupra Japoniei şi anume lansarea a două bombe atomice în 1945. Otrăvitoare este un termen care rimează cu moartea, întrucât otrăvirea este un proces criminal, anulând viaţa.

ciuperca atomică² – acest vers care conţine o imagine apocaliptică se leagă logic pe primul şi astfel poate fi citit în lanţ: otrăvitoare ciuperca atomică. Aluzie şi la ciupercile otrăvitoare, care sunt extrem de toxice putând provoca moartea.

flacără albă³ –flacăra albă nu mai e un simbol al vieţii, ci devine unul al morţii.

orb lumina zeului⁴ – distihul demitizează şi remitizează: zeul care ar trebui să aducă lumină, deci viaţă şi  speranţă oamenilor, aduce lumină, dar este o „rază a morţii”, aşa cum ar spune Eminescu. Orb are aici sensul de nediferenţiat, dar şi necruţător, implacabil.

iar vestejeşte oameni⁵ – ultimul vers e tragic: oamenii sunt vestejiţi, asemenea plantelor. Moartea e lentă, dar implacabilă. Moartea prin iradiere este cumplită, iar chinurile legate de boală imposibil de suportat. E vorba de o nouă apocalipsă, dar o apocalipsă provocată chiar de om. Există în această tanka şi un joc subtil al vocalelor „ă” şi „o”. „Ă” sugerează flacăra, dar şi ezitarea şi e prezentă în tristih de patru ori (patru e cifra perfecţiunii). „O” care reprezintă rotundul, perfecţiunea, dar şi sfârşitul şi e prezent tot de patru ori, marcând direct şi indirect cuvintele-cheie: otrăvitoare, atomică, orb, oameni.

Şi această tanka respectă structura formală clasică: 5-7-5/7-7 silabe.