ploaie amară²

coşcovite-aplauze³

masca rămâne⁴

o mulţime tăcută⁵

inundă blând străzile⁶

Lucian Strochi

Teatru vechi¹  – alături de Kabuki şi Nō, există la japonezi şi o a treia formă de teatru vechi şi anume Bunraku. Bunraku este un teatru tradiţional japonez de păpuşi, cunoscut şi sub numele de Ningyo joruri şi a apărut pentru prima dată la Osaka în anul 1684. Spectacolul bunraku este caracterizat de o concentrare excesivă asupra unei poveşti de dragoste, care poveste se sfârşeşte întotdeauna cu sinuciderea partenerilor (în japoneză Shinjo).

ploaie amară² – evident că finalul piesei determină şi natura să fie coparticipativă, cooperantă.

coşcovite-aplauze³ – la fel şi aplauzele: meritate de actori pentru jocul lor, ele rămân însă „coşcovite” din cauza subiectului tragic. Epitetul e oricum inedit.

masca rămâne⁴  – masca rămâne întotdeauna. Ea este o expresie îngheţată a unui sentiment, dar rămâne indiferentă la emoţiile omeneşti.

o mulţime tăcută⁵ – mulţimea tăcută poate fi mulţimea ieşită de la un spectacol trist sau poate fi mulţimea care nu are habar de o dramă care se petrece în proximitatea ei (real sau imaginar). Lumea străzii, tăcută şi grăbită e total diferită de lumea artei.

inundă blând străzile⁶  – tăcerea este mult mai impresionantă decât agitaţia, tumultul. Inundă blând e totuşi un oximoron.

Şi această tanka respectă structura formală clasică: 5-7-5/7-7 silabe.