Romanul lui George Cornilă, apărut în 2013 la Editura Salonul literar, este un „roman al subteranei”, aşa cum ni se sugerează de două ori în titlu.

Este un roman total, unul din puţinele de acest fel din literatura noastră.

Naratorul, în raport cu „istoria” povestită este de fapt un narator – personaj, intradiegetic şi autodiegetic, relatând faptele din perspectiva participării directe la evenimente, redactând subiectiv la persoana I o naraţiune subordonată memoriei, analepsele şi plonjările în prezent fiind permanente după o tehnică a „roţii dinţate”.

În acelaşi timp, naratorul este şi un narator subiectiv-implicat, orientându-se spre zone obscure, ascunse, greu detectabile ale sensibilităţii umane; prin el istoria este mereu fragmentată, nesigură, indecisă, dar cu elemente de senzaţional şi chiar cu tente de miraculos şi fantastic.

Dar, de multe ori, naratorul devine narator-martor, încercând să prezinte naraţiunea din ipostaza unui observator neutru sau vag implicat afectiv.

În fine, nu o dată, naratorul devine narator-mesager, fiind extradiegetic şi homodiegetic, prezentând cititorului, ascultătorului, receptorului o întâmplare istorisită de altcineva.

Din perspectiva „discursului” naratorul este un narator-omniscient, disputându-şi cu personajul literar statutul de judecător suprem, de instanţă ultimă, având însă abilitatea de a se afla într-o aparentă situaţie ingrată, părând să ştie mai puţin decât personajul care îşi câştigă o independenţă totală; este un narator omniprezent, preluând uneori funcţiile naratorului autocrat, intervenind cu digresiuni, comentarii, informaţii suplimentare, note de subsol, detalii culturale, etnografice, lingvistice; este şi un narator-reflector, întrucât schimbă prin intervenţiile şi deghizările lui, perspectiva asupra evenimentelor şi personajelor; este aparent ubicuu şi se insinuează în toate mediile, mai ales în cele interlope.

Miezul nopţii în cartierul felinarelor stinse este, până la urmă, un roman de dragoste, personajul ezitând între „venere” şi „madonă”, între Fiona şi Mina, până la urmă cele două nefiind altceva decât o singură persoană.

Este şi un roman al prieteniei, Jurjen Rassmusen şi Patrick Rutgerus Swann riscându-şi viaţa pentru  a-l ajuta pe erou să ajungă la iubita sa. Eroul este un personaj picaresc, purtând mai multe nume precum Joseph, Joey Nebunul, Joe, Van Hoorn – amintind parcă de un alt personaj celebru al lui Kafka.

De fapt Joseph este şi substitutul lui Joris, fratele mai mic al lui Jurjen Rassmunsen, ucis într-o benzinărie sau chiar al lui Jurjen.

Romanul are o tentă fantastică pentru că se bazează şi pe motivul dublului, pe substituţii, pe confuzii.

Este un roman al penumbrelor, al lucrurilor indecise şi în acelaşi timp un roman al gesturilor brutale, decisive, având ca final violul, mutilarea sau chiar moartea.

Iată cum vede Joseph Van Hoorn viaţa: „Viaţa cuprinde târât, mers, fugă, zbor, cădere, nu neapărat toate, nu neapărat în această ordine, iar drumul cel bun este adesea abrupt, îngust şi obositor, iar eu am derivat de multe ori de la el.”

Miezul nopţii în cartierul felinarelor stinse este şi roman picaresc, cu un personaj emblematic precum Tomas Rieder „şeful echipei de vânzări” care străbate parcă întreg pământul într-o mişcare browniană.

Iată-i traseul: Juneau-Auckland -Ulan Bator -Lusaka – Atani-viaductul Landwasser-Bora Bora, Cinque Terre, plaja roţie din Panjin peştera Son Doong –Derweze Templul Tigrilor din Saiyok – Termopile –Insula Paştelui-Struma-Munţii Bucegi-Guanacaste-mănăstirea Pangboche –muntele Ararat- Sinjur- ruinele Turnului Babel –Catacombele din Machu Pichu –lacul El Dorado –lacul Retba-lacul Hiller -Marele Zid-Beijing-Paris-Istambul-castelul Urquhart – Bamyan – Trolltunga – Siberia – templul din Deshnoke, Calcutta –Golful Phang Nga –Uluru etc.

Este şi un roman romantic,  „miezul nopţii” e cicatricea de neşters a romantismului, dar şi un roman naturalist, un roman racambolesc, „senzaţional”, cu destule răsturnări de situaţii, cu obsesii, confuzii şi nerecunoaşteri.

Abigail, mama lui Swann, nu-şi recunoaşte fiul: „Peste măicuţa Abigail trecuseră anii, o încărunţiseră, o gârboviră, îi slăbiră auzul şi vederea şi nu îl recunoscu, precum nu recunoscu nici lănţişorul de aur pe care ea i-l pusese în pătuţ cu zeci de ani în urmă şi pe care el continuase să îl poarte, chiar şi după ce aflase că era de tinichea.”

Există cîteva metafore obsedante, precum ceasul şi sirena. Iată câteva mostre:  „Reunit cu iubita sa, Wim Wolfswinkel îi povesti că leşinase atunci când căzuse în apă, după ce încercase zadarnic să se lupte cu valurile şi că ar fi murit cu siguranţă dacă nu ar fi auzit nişte clopote care îl treziră. Când deschise ochii, i se păru că vede o sirenă care parcă avea chipul ei şi că aceasta îi arătă colacul de frânghie aruncat de pe vas. Îi spuse că datorită ei era viu şi că ea era sirena lui, sirenă pe care avea însă să o părăsească după scurt timp pentru o dansatoare dintr-un bar de noapte.”

Verdronken, un povestaş, realizează o  „povestire în ramă”: „Pe la jumătatea toamnei, într-o zi în care ceaţa groasă se lăsase până la suprafaţa apei, un pescar, trăgându-şi năvoadele, descoperi că prinsese o sirenă.”(…) „ O aduse în piaţa de lângă primărie, iar clopotele bisericilor se auzeau, vestind oraşul să se adune, să vadă minunea. (…) Mi-am făcut loc în mulţimea care se îngrămădea, iar când am văzut-o, am ştiut că era mai presus decât orice fiinţă umană aş fi putut întâlni vreodată. Stătea ghemuită în năvod şi privea rugătoare. S-a uita în ochii mei şi inima mi-a tresărit cum nu mai simţisem vreodată.”

Chiar dacă povestirea se ambiguizează, Verdronken fiind un posibil pacient psihiatric („Hai, Verdronken, e vremea pentru pastile şi injecţii. Lasă copii în pace”), sirena şi „valul uriaş şi întunecat” pe care reîntâlnesc pe parcursul romanului, relativizând pentru a doua oară, totul.

Joseph se întâlneşte şi el cu sirena şi nu o dată: „O priveam cum înota cu gingăşia unei sirene şi mă întrebam ce licoare trebuie să fi băut pentru a se transforma în om. Ghiceam ce se ascundea acoperit de materialul subţire, devenit uşor transparent, al chiloţeilor ei uzi. Nu aveam nevoie de diamante cât timp aveam sclipirile picăturilor de apă care îi făceau muşchii corpului ei sprinten şi virginal să lucească. Atunci am sărutat-o pentru prima oară, am simţit că îmi fugea pământul de sub picioare şi că aveam să cad cu faţa în apă. Era udă şi rece, buzele ei dulci miroseau a caramele şi mă atingeau blând, timid, transmiţându-mi un tremur în vintre. Simţeam că eram cel mai fericit om de pe pământ şi, probabil, chiar eram.”  şi: „În arenă strălucea doar o semisferă de apă electrică în care se afla o sirenă. Eram extaziat. Aş fi vrut să mă apropii, aş fi vrut să o ating, să îi vorbesc, să o privesc în ochi, să întreb dacă îl cunoştea pe domnul Verdronken. Chipul ei angelic zâmbea în timp ce îşi unduia trupul perfect în lichidul ireal, jucându-se cu superba sa coadă din solzi multicolori.” şi încă:  „Cumva, nu ştiu de ce, mi-am imaginat sirena din povestea domnului Verdronken aşa cum mi-o aminteam pe Mina şi cum chipul ei rămăsese în mintea mea, poate şi din cauza ochilor ei, frumoşi, bleu, care se transformau într-un Delft-blauw atunci când plângea. Eram copil atunci. Odată cu nevinovăţia vin şi naivitatea, dar şi speranţă. Acum, deşi aş vrea, nu mai cred în sirene, chiar dacă am văzut cu proprii ochi una în bazinul unui circ acvatic italian.”

Romanul este o „salată de idei şi de cuvinte”, tocmai pentru a se sugera diversitatea, intruziunea, pierderea identităţii, reunind realităţi dintre cele mai insolite.

Iată câteva cuvinte expresii, idei: Oranjegekte (nee.) nebunia portocalie, Acttenhuis (nee.)  partea din spate a unei case, anexa secretă, Blue: albastru, trist (eng.), Smiley face faţă zâmbitoare (eng.),Hand in hand cântec al suporterilor echipei de forbal Feyenoord Rotterdam, Bloody Mary, cokteil cu votcă şi suc de roşii (arlus), Bauer berar (germ.), Peyote specie de cactus care conţine nescalină,  Alyosha Petrovici om al lui Dejan Mircovici, Coffeeshop localuri unde se comercializează legal canabisul, Zeewolf lup de mare (nee.), Hagfish (nee.) animale marine, asemănătoare cu ţiparii,Grey shadow umbra cenuşie (eng), Camden cartier londonez rău-famat, De Klassieker meciul clasic Ajax-Feyenoord, Altschlift –modalitate complexă de tăiere şi şlefuire a diamantelor, rezultând o piesă cu baza în formă de octogon şi vârful în formă de piramidă, D –cel mai ridicat grad de culoare al diamantului, nivel maxim de claritate, FL flawless perfect, impecabil (eng), Cullinan cel mai mare diamant descoperit, cântărind 3106 carate, Deinonychus gen de dinozaur carnivor biped din Cretacic, cu gheare masive în formă de seceră,               1 teratonă= 1000 de miliarde de tone, Diagrama lui Lorenz sistem dinamic tridimensional în care se manifestă un flux haotic, Teoria haosului (efectul fluturelui) câmp de studiu al matematicii cu aplicabilitate în diverse discipline, stipulând interdependenţa tuturor elementelor constituente ale lumii,  Titlul unei lucrări a lui Edward N. Lorenz: Bătaia aripilor unui fluture în Brazilia poate stârni o furtună în Texas?, Orde van Oranje –Nassau (nee.) ordin cavaleresc militar şi civil olandez, inaugurat în 1892, De laatste trein naar Rotterdam (nee.) cântec al suporterilor echipei de fotbal Feyenoord Rotterdam, La Cucaracha cântec tradiţional spaniol, devenit popular în Mexic, Omul vitruvian –omul perfect înscris într-un cerc, ilustrând proporţiile corpului uman, Amalthea, domniţa unicorn din romanul Ultima licornă, Erika Oterbreek iubita „inaccesibilă” a lui Joseph, Joy buzzer dispozitiv folosit pentru farse Gekken Schip Corabia nebunilor (nee.), Călugăriţa (Mantis religiosa) ordin de insecte ale căror femele devorează mascculul după actul de împerechere, Barbarossa– numele de cod al invaziei Germaniei în URSS la 22 iunie 1941, Metsavennad (estonă) Fraţii pădurii  partizani care au purtat un război de guerilă împotriva stăpânii sovietice, Balti kett  (estonă) Lanţul Baltic Lanţul libertăţii demonstraţie paşnică a două milioane de oameni care au format un lanţ uman de 600 de kilometri de-a lungul celor trei state baltice la 23 august 1989, Ragnarök amurgul zeilor, Nikita tăbăcarul basm cules de Mihail Bulatov, Tesviseks! Noroc! (estonă), Tallinn Hundid Lupii din Talinn  (estonă) echipă de hochei, Brocken pisc din munţii Harz 1141 m loc de întâlnire al vrăjitoarelor, aici se produce fenomenul glockenspectre, ustaşi –membri ai organizaţiei fasciste şi teroriate croate, fondată în anii 1929-1930, desfiinţată în 1945,revoluţionarul argentinian Ernesto „Che” Guevara,The Hot Barrister Avocatul fierbinte (eng), Mundus vult decipi. Lumea vrea să fie înşelată (lat.) …ergo decipiatur fie deci înşelată, Het Geweldige Wolf Meid Uimitoarea fată-lup (nee.),, Non posso nu pot (ital)., Wolvin lupoaică (nee.),,Sunrice răsărit de soare (eng) Kogel glonţ (nee.),, Meermin sirenă (nee.),  Haai rechin (nee.),  Dame Geluk Doamna Noroc (nee.),  Delft-blauw albastru de delft (nee.), Ratten şobolan Grote Broer Fratele cel Mare (nee.),  Rat   regele şobolanilor (nee.);Tâlhari şi piraţi conduşi de Pier Gerlofs Donia Goliatul nordului  kobus van der schlossn  hoţ, robin hood, Liefje –scumpo (nee.),  Zicală olandeză: haring in’ t land, dokter aan de kant un hering pe zi ţine doctorul departe Papiamento limbă creolă. Cea mai răspândită limbă din Aruba, Bonaire, Curacao, Nathaniel Joachim Abbink cel ce dădea anunţuri în ziare că închiria apartamentul doar pentru a fi vizitat şi a mai avea cu cine discuta Beguine femei care îşi dedicau viaţa rugăciunii şi faptelor bune, fără a fi măicuţe, Zeliko Raznatovic lider paramilitar sârb Mein Ehre heisst Treue onoarea mea este  loialitatea – sloganul trupelor Waffen SS, Verdronken  înecatul (nee.), Timmerman  dulgher, tâmplar, lemnar Van de Tijd al timpului (nee.).

Lucian Strochi