Intrebari interviu Lucian Strochi – 15-24 mai 2018 (7)

CORNEL PAIU. Ce obsesii, nelinişti, îndoieli şi angoase are criticul literar şi de artă Lucian Strochi? Dar un critic în general?

LUCIAN STROCHI: Nu știu dacă cineva este conștient de propriile obsesii. S-ar putea ca ele să i se pară preocupări normale, firești. Îndoielile sunt bune pentru că ele îți arată că nu ești preaplin, adică epuizat. Angoasele, mai rare, vin din teama de a nu greși: față de tine, față de un alt artist, față de cititori sau privitori. Neliniștile sunt fermentul care alimentează cunoașterea. Dacă totul ar fi clar de la început… Dacă te referi la personalizarea acestor obsesii, neliniști, îndoieli și angoase, îți pot spune că ele nu depășesc un regim de normalitate și moralitate. Nu am avut niciodată spaima că pot greși, deși desigur am greșit nu o dată. Dar cititorul, privitorul, artistul are posibilitatea de a se despărți amiabil de mine, în căutarea altor opinii, care i se potrivesc mai mult. De un lucru sunt sigur: nu am fost niciodată conjunctural. Politicos, da. Dacă un pictor sau un scriitor realiza o expoziție slabă sau un volum aproximativ, nu i-am prezentat expoziția sau nu      i-am prefațat cartea. Uneori am fost chiar ironic, afirmând că nu mă pot ridica la înălțimea operei pe care tocmai a comis-o scriitorul sau pictorul respectiv.