C.I.U: Dacă ar trebui să te oprești la doar la zece scriitori ai lumii, la cine te-ai opri?

L.S: Homer, W. Shakespeare, A. Dante, M. Cervantes, F. M. Dostoievski, J. L. Borges, G. G. Marquez, A. Camus, M. Yourcenar, W.Goethe… C.I.U: Dar dintre primi zece scriitori români, la cine te-ai opri? L.S: Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Tudor Arghezi, Dumitru Radu Popescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Marin Sorescu. Sunt 12, sunt apostolii scrisului românesc…

C.I.U: Ce părere ai despre tineretul din ziua de azi? Ce calități are? Ce îi lipsește?

L.S: Tineretul din ziua de astăzi este mult mai bine informat decât un tânăr de acum 30-40 de ani să zicem. Suntem în era internetului, a facebook-ului, a telefoanelor inteligente. Viteza de propagare a știrilor este cu adevărat impresionantă. Cred că tinerii de astăzi au un I.Q. superior generației mele. Au posibilitatea de a călători, sunt lipsiți de complexe, atât în relațiile cu părinții, cât și cu societatea. Tânărul de azi e mult mai adaptabil oriunde. E, într-adevăr, un „cetățean al lumii.” Dar îi și lipsesc destule. Internetul e prompt, informează, dar nu ierarhizează corect informația, Cu alte cuvinte, cultura de pe internat este una aproximativă, cantitativă, nu calitativă. Tineretului de astăzi îi lipsește inteligența emoțională, sentimentul de patrie, de familie, conștiința civică. Ar vrea doar să primească și încă foarte repede, dar să nu dea prea mult. Ar vrea să fie independent, dar să fie finanțat de părinți, ar vrea să fie părinte, dar să-i crească bunicii copiii. Își uită limba maternă, îi lipsește spiritul locului. Își vizitează țara doar de sărbători, de Anul Nou, de Crăciun și de Paște. În rest, toate bune…

C.I.U: Care ar fi peisajul din România pe care îl admiri cel mai mult și de ce?

L.S: România este incredibil de frumoasă. Mă refer atât la România cunoscută (Delta, Bucovina, Maramureșul, Valea Oltului, Munții Făgăraș, Munții Retezat, zona Câmpulung – Muscel, Munții Apuseni, Caraș-Severinul), cât și cea mai puțin cunoscută, cum ar fi drumul și peisajul dintre Obârșia Lotrului și Petroșani. Îmi place muntele, opțiunile mele se îndreaptă spre peisajele montane, dar recunosc că și câmpia are fascinația ei. După cum și Dunărea e uluitor de frumoasă uneori.

C.I.U: Ai încerca să scrii o monografie despre Vrancea? Spune-mi cinci lucruri care nu ar trebui să lipsească din această monografie?

L.S: Da, ar fi pentru mine o provocare interesantă. Țara Vrancei, Ținutul Vrancei este unul fabulos, din mai multe motive. În primul rând pentru că aici Miorița a căpătat dimensiunea astrală. În al doilea rând, aici mustesc legendele, iar mie îmi plac cel mai mult cele legate de Fiii Vrâncioaiei. Apoi este patria vinului, deci a adevărului, a soarelui concentrat în boaba de strugure. Dar Vrancea este și singurul județ din România care leagă toate cele trei principate ale României (Moldova, Muntenia, Transilvania). În Vrancea, Carpații se răzgândesc în mersul lor spre sud și o iau spre vest, imaginându-se astfel un imens cadran montan. Vrancea este leagănul cutremurelor. Vrancea se învecinează cu nu mai puțin de șase județe: Vaslui, Galați, Brăila, Covasna, Buzău, Bacău. Stema e interesantă, având însemnele Moldovei și ale Munteniei, dar și culorile acestora: roșu și albastru. Dacă mai adăugăm și verdele simbolizând vița de vie, avem toate culorile fundamentale. Verdele de Sinope nu poate fi folosit heraldic decât dacă i-ai învins pe turci. Ei bine, Ioan Vodă cel Cumplit, i-a învins aici pe turci în 1574, an care avea să fie din păcate și ultimul an al domniei și al vieții viteazului domn. Dar Vrancea rămâne în istoria neamului și prin legendarele biruințe de la Mărășești și Mărăști. (Nu erau numite țigările Mărășești „spaima nemților”?) Aici, în inima Vrancei sunt înmormântați mii de eroi ai Neamului, între care generalii Eremia Grigorescu sau Alexandru Averescu. În Soveja se află „cel mai curat aer din țară”. Județul Vrancea reunește teritoriile de prin 1930 a nu mai puțin de patru județe precum Putna, Rămnicu-Sărat, Tecuci și Trei-Scaune. Lista personalităților născute în Vrancea este într-adevăr impresionantă: Varlaam, Simion Mehedinți, Ion Mincu, Gheorghe Naghi, Ion Nestor, Ion Pânzaru, Leon Kalustian, Camil Baltazar, Alexandru Graur, Corneliu Ștefanache, Dumitru C. Ollănescu-Ascanio, Gheorghe Bogdan-Duică, Varujan Vosganian, Duiliu Zamfirescu, Virgil Cândea, Ion Cristoiu, Dan Botta, Emil Botta, Petre Liciu, Emanuel Petruț, Leopoldina Bălănuță, Cornel Coman, Ion Dichiseanu, Costache Bălănescu, Maria Platon, Anghel Saligny, Tudorel Toader, Tudor Vornicu, Alecu Croitoru, Constantin Frosin, Constantin Giurescu, Gina Gogean, Gheorghe Longinescu, Grigore Gheba, Angela Gheorghiu, Cilibi Moise, Gheorghe Tatarescu, Nutzi Acontz, Solomon Schechter, Ion Sava, Adrian Voinea, Gheorghe Popa, Gheorghe Alexianu, Vasile Radu, traducătorul Bibliei alături de Gala Galaction. La toate aceste nume se adaugă sutele de nume de scriitori ocrotiți de Antologia ta. Un județ binecuvântat, cu peste 16 rezervații naturale, între care Cheile Tișiței, Cascada Putnei, Râpa roșie, Lacul Negru, Cheile Nărujei, Căldările Zabalei, Focul viu de la Andreiașu, Lunca Siretului…