Plecarea lui Iosif și a Mariei din Nazaretul Galileei spre Betleemul Iudeii, s-a făcut pentru că acolo trebuiau să se înscrie pentru recensământ.

Mama m-a născut în iesle. Simt și acum mirosul de fân și de bălegar, dar și privirea blândă și bucuroasă a animalelor din grajd.

Am fost dus la Ierusalim pentru a fi circumcis, la opt zile de la naștere. Simeon m-a așteptat și m-a binecuvântat. Magii de la Răsărit, adică astrologi vestiți din Persia  au venit și ei la Ierusalim, călăuziți de o stea. I s-a spus Steaua de la Betleem.

Astronomii au spus mai târziu că steaua ar fi fost de fapt conjuncția planetelor Jupiter și Saturn din anul 7 î.e.n., o supernovă din Galaxia Andromedei, Răsărit heliacal, Steaua albă, Steaua regilor, cea care vestește nașterea unui rege.

Alții cred că a fost o cometă, numită mai târziu Cometa Halley…

Magii mi-au adus în dar Aur, Tămâie și Smirnă. Unii spuneau că se numeau Gaspar, Melchior  și Baltazar.

Și din nou Iosif a avut un vis în care Îngerul l-a avertizat  să plece cu Mine și cu Maria în Egipt, pentru că Irod plănuia să ucidă toți pruncii născuți atunci.

De fapt toți copiii până la doi ani. Irod și-a ucis chiar propria soție, pe propriul frate și pe cei trei copii ai săi, precum și 300 de comandanți militari. Irod se temea că Mesia sau Alesul, adică Eu, îl va detrona.

Evanghelistul Luca spune că m-am născut vara, între lunile martie și noiembrie. Nu știu, dar, oricum, a fost cald și multă lumină.

Am locuit în Alexandria și acolo am cunoscut învățămintele grecești ale lui Socrate, Platon și Aristotel.

S-au spus și scris despre mine multe, de pe când eram doar de câțiva ani.

În Evanghelia gnostică a lui Toma se spune că eram un copil fără astâmpăr, cu puteri supranaturale. Că aș fi adunat apele murdare în câteva gropi și le limpezeam cu un singur cuvânt poruncitor, că am plăsmuit 12 vrăbii de lut într-o zi de sâmbătă și că, lovindu-mi palmele, aș fi strigat păsărilor: „Luați-vă zborul!” și ele s-au umplut de viață și au zburat, că l-am vindecat pe Iacob, fratele meu,  mușcat de o viperă, că am înviat un copil căzut de pe un acoperiș, că aș fi înviat un tăietor de lemne și un copil răpus de boală.

Nu îmi amintesc nimic din toate acestea. Și am o memorie bună…

S-a spus că la 12 ani aș fi vorbit în templu,  la Ierusalim,  învățaților și cărturarilor, care mă ascultau și  mă întrebau. Mai mult, aș fi spus în Templu „e casa Tatălui Meu”.

Nu se știe mai nimic despre mine de la vârsta de 12 ani și până la 30 de ani. S-a spus că am fost în Tibet, în Persia, „adaptând budismul din India, mithraismul din Persia și filosofia greacă din Egipt la mediul cultural evreiesc, alcătuind creștinismul”…

Adevărul e că istoria, așa cum o spune și Luca, era foarte încâlcită.

Pilat din Pont era procuratorul Iudeii, Irod era tetrarh al Galileii, Filip – tetrarh al Iturei și al Trahnoiditei, Lisinas – tetrarh al Abilenei, Anna și Caiafa erau mari arhierei.

Eram în cel de-al cincisprezecelea an al domniei împăratului roman Tiberiu, adică în anul 22 e.n..

Vărul meu, Ioan, fiul rabinului Zaharia, și-a început predica în pustie… „Trăia auster, îmbrăcându-se cu haine din păr de cămilă și mânca doar lăcuste și miere. Propovăduia botezul pentru pocăință și iertarea păcatelor.”

Boteza mulțimea în râul Iordan, iar oamenii își mărturiseau acolo păcatele. Le spunea vameșilor să nu facă decât ceea ce era rânduit, soldaților să nu asuprească pe nimeni și îi certa pe farisei și pe saduchei ce veneau la botez pentru că fugeau de pedeapsa divină pentru păcatele lor. Locuitorii, oamenii simpli, îl considerau Mesia, dar el nega, apărându-se, spunând că el „botează cu apă și că Cel care vine va boteza cu Duh Sfânt și cu foc” și că „nu este vrednic să-i dezlege nici cureaua încălțămintei adevăratului Mesia”.

Îl mustra pe Irod Antipa pentru că se însurase cu Irodiada, nevasta lui Filip, fratele său, și îl condamna pentru fărădelegile comise.

Aveam 30 de ani când am venit la Iordan pentru a fi botezat de vărul meu Ioan, care acum se  numea și Botezătorul. Atunci s-a deschis cerul și s-a pogorât Duhul Sfânt sub chip de porumbel și, prin el, Dumnezeu a spus că Eu sunt fiul său iubit pentru care a binevoit.

Iar Ioan Botezătorul a mărturisit celor doi ucenici ai săi, Andrei și Filip, că Eu sunt Mielul lui Dumnezeu și ei să mă urmeze.

Am început să propovăduiesc și eu și am plecat în pustie și am ținut acolo post timp de 40 de zile, asemenea lui Moise care a plecat pe Muntele Sinai să primească Decalogul și după poporul evreu care a îndurat condiții foarte aspre timp de 40 de ani, mergând prin deșert. Am flămânzit și am fost ispitit de trei ori de Satana.

Lucian Strochi