PEISAJ GRI SPRE ALBASTRU (PASTEL)

Mă despart dureros de cuvinte,3

Nu mi-au aparţinut vreodată,4

Calm, fiul se desparte de tată5,

Gri, gândul se desparte de minte.6

 

Mă despart de culori, sunt o pată

De zăpezi… ce a fost înainte?7

Mă despart fumegând  şi fierbinte,8

Cristalizând în prismă ciudată.9

 

Un sânge străveziu ne-nconjoară,10

Frunze, pietre, reptile şi aştri,11

– pregătită-i oglinda să moară –12

 

De cenuşă-n vis se prăbuşesc pilaştri:13

Cuvintele-ncep să se doară,14

Între mări albastre, munţi albaştri.15

Lucian Strochi

PEISAJ GRI1 – gri este culoarea preferată a pictorilor din ultimul secol. Cineva spunea că „pictura modernă a fost înecată într-un ocean de griuri”.

SPRE ALBASTRU2 (PASTEL)– albastrul este o culoare fundamentală, alături de roşu şi verde.

Mă despart dureros de cuvinte,3realizăm că este vorba de un fals pastel, descrierea fiind una interioară.

Nu mi-au aparţinut vreodată,4cuvintele nu sunt decât vremelnic în posesia noastră. Avem asupra lor doar un drept de folosinţă.

Calm, fiul se desparte de tată5, – aluzie la o parabolă biblică.

Gri, gândul se desparte de minte.6 –griul este o culoare neutră. Gândul care se desparte de mine devine independent, dar rămâne incolor, inodor, insipid.

Mă despart de culori, sunt o pată

De zăpezi… ce a fost înainte?7memoria noastră ancestrală nu ne poate ajuta întotdeauna.

Mă despart fumegând  şi fierbinte,8adică trăind, arzând, luptând.

Cristalizând în prismă ciudată.9dintr-un anume punct de vedere, putem fi consideraţi cristale, forme îngheţate în comparaţie cu formele mereu schimbătoare. Aluzie şi la faptul că gândirea la rândul ei are mii de nuanţe.

Un sânge străveziu ne-nconjoară,10 –sângele străveziu este expresia morţii sau al unui alt tip de viaţă.

Frunze, pietre, reptile şi aştri,11viaţa, natura, lumea se prezintă sub o infinitate de forme. Sunt inventariate regnurile: vegetal, geologic, animalier şi un supraregn, care este cel cosmic.

– pregătită-i oglinda să moară –12 –suntem într-o lume mată, care nu reflectă şi nu se reflectă

De cenuşă-n vis se prăbuşesc pilaştri:13 –pilaştri ard ca într-un imens incendiu.

Cuvintele-ncep să se doară,14doar un cataclism poate reporni durerea, poate revitaliza un sentiment.

între mări albastre, munţi albaştri.15albastrul speranţei, al infinitului, al spaţiilor siderale devine absolut, înlocuind griul iniţial.

Pentru a evidenţia falsul, acest pastel este realizat sub forma unui sonet italian, spre deosebire de celelalte pasteluri care sunt compuse din catrene.

HIBERNALA (PASTEL)

Curând, cu iarna vine şi uitarea…1

În fum albastru se ascunde zarea;2

Poteca hibernează sub pământuri;3

Foste răscruci acum sunt patru vânturi.4

 

O singură lumină la ferestre….5

Şi gerul a venit ca-ntr-o poveste;6

Tresaltă focul îndârjit în vatră;7

Departe, fantomatic, trece-o şatră.8

 

Copiii au plecat din nou la joacă…9

Şi mângâie o creangă-n promoroacă;10

Tata s-a dus să cerceteze stupii;11

În cor sinistru se îndeamnă lupii…12

Lucian Strochi

HIBERNALĂ

Curând, cu iarna vine şi uitarea…1  – dacă primăvara înseamnă dezlănţuirea elanurilor vitale, vara – triumful naturii asupra ei înseşi, dacă toamna înseamnă melancolie şi infinite nuanţe şi culori, iarna este metafizică. Iarna este egala morţii, chiar dacă e vorba de  o „moarte aparentă”. Ninsoarea, ca expresie directă a iernii, democratizează obiectele, ascunzându-le, făcându-le uitate pentru o vreme.

În fum albastru se ascunde zarea;2 –albastrul e culoarea depărtărilor şi a infinitului.

Poteca hibernează sub pământuri;3 –personificare. Poteca se ascunde  şi ea, acoperită de zăpadă.

Foste răscruci acum sunt patru vânturi.4  – doar vântul scapă acestei capcane albe. Aluzie poate şi la titlul unui   celebru roman, La răscruce de vânturi.

O singură lumină la ferestre5 – doar omul, ascuns în cuibul său, supravieţuieşte acestei terori albe.

Şi gerul a venit ca-ntr-o poveste;6 – gerul e totuşi simpatizat de copii. Există chiar Moş Gerilă, venind din rusă în încercarea zadarnică a comuniştilor de a-l înlocui ideologic pe Moş Crăciun.

Tresaltă focul îndârjit în vatră;7 –aţâţat cu vătraiul, focul pare a primi forţe noi.

Departe, fantomatic, trece-o şatră.8cu toate că activitatea umană se restrânge mult, viaţa continuă, adesea imprevizibil şi/sau romantic.

Copiii au plecat din nou la joacă…9singurii care se bucură de iarnă sunt copiii, care găsesc în acest anotimp noi „prilejuri de joacă.”

Şi mângâie o creangă-n promoroacă;10o creangă încărcată de promoroacă pare o creangă dintr-un vis.

Tata s-a dus să cerceteze stupii;11albinele trebuie protejate şi iarna.

În cor sinistru se îndeamnă lupii…12  – animalul iernii este lupul, iar urletul lui este lugubru.

Pastelul are trei catrene, iar rima este împerecheată.

AUTUMNALA (PASTEL)

Copacii dorm sub propria lor coajă;1

Amurgul, sonor, e cuprins de vrajă;2

Râul mai suspină plin de regrete;3

Dealul e năpădit de margarete.4

 

Vinul fumegă roşu într-o carafă;5

Timpul şi-a prins tristeţea cu agrafă;6

E o toamnă aurită, târzie;7

Câmpul cu brazdă neagră se scrie:8

 

Norii negri vor acum să străpungă

Însuşi cerul prăvălit într-o dungă;9

Câinii înfricoşaţi încă mai latră:10

Satul adoarme în cântec de piatră.11

Lucian Strochi

AUTUMNALĂ

Copacii dorm sub propria lor coajă;1 –copil fiind am citit nişte versuri eminesciene despre sufletul copacilor ascuns sub coajă. Am purtat această imagine ani la rândul.

Amurgul, sonor, e cuprins de vrajă;2 –o prietenă din adolescenţă – Marianne Schiller – îmi spunea că nemţii au pentru „amurg sonor” un singur nume: Dämmerung. Am scris şi o poezie cu acest titlu. Redau primele versuri: „cum bubuie pământul la marginea luminii noaptea/convoaie de nevăzute trenuri alergând spre oriunde”. (Din volumul „Imposibila dungă”).

Râul mai suspină plin de regrete;3 –personificare. Râul „regretă” faptul că se duce la cale, curge inexorabil precum timpul.

Dealul e năpădit de margarete.4 – margareta poate fi un simbol al câmpului, al dealului. Este şi o floare a îndrăgostiţilor, aceştia smulgându-i şi numărându-i petale, încearcând să afle dacă sunt iubiţi.

Vinul fumegă roşu într-o carafă;5 – toamna e anotimpul mustului şi a vinului. Mustul şi vinul fierb, dau impresia că fumegă.

Timpul şi-a prins tristeţea cu agrafă;6 –vers frumos, personificare.

E o toamnă aurită, târzie;7 – timpul devine personajul principal al  pastelului, încadrat într-un decor pe care tot el l-a construit.

Câmpul cu brazdă neagră se scrie:8 – e vorba de arăturile de toamnă.

Norii negri vor acum să străpungă

Însuşi cerul prăvălit într-o dungă;9 –atunci când apar norii negri, vijelia este impresionantă, transformându-se într-o veritabilă tornadă.

Câinii înfricoşaţi încă mai latră:10  – atunci câinii latră de spaimă, nu pentru a-şi apăra teritoriul sau stăpânii.

Satul adoarme în cântec de piatră.11 –mai mult ca oricând, satul pare etern, dar împietrit. A dispărut noaptea de vară, atât de agitată. Pastelul era trei catrene, cu rimă împerecheată.

PLOAIE DE VARA (PASTEL)

E miezul verii1: soarele ucide2

Balaurul ascuns la umbră verde.3

Doar cumpenele au rămas lucide4

Şi apa în ţărână nu se pierde.5

 

Cocoşii nu mai cântă-n bătătură,6

Găinile buimace  însă ouă.7

De mult n-a fost asemenea căldură,8

Dar oameni supţi privesc în sus să plouă.9

 

Caii respiră ritmic – uriaşe foale-.10

Refuză zahăr, iarba, chiar şi fânul.11

Refuză-n grajduri chiar să se mai scoale12

Urechile ciulesc  doar când aud  stăpânul.13

 

Sonor, un tunet brusc se aude-n văi14

Şi parcă-a fulgerat cumva în zare…15

Un fum răzleţ,  uşor, pornit  spre clăi:16

Dar plouă, plouă, plouă-n disperare…17

Lucian Strochi

TRIUMFUL PRIMAVERII (PASTEL)

Amorul se trezeşte primăvara2

Aşa cum luna ne apare seara.3

Afară, dimineaţa arde-n ruguri4

Şi oarbă, viaţa pipăie cu muguri.5

 

Coclitul verde vrea să se ascunză,6

În cuib aplaudat de creangă, frunză.7

Trezită, iarba mângâie blând cerul8

Şi – n reavăn pământ, intră  fierul.9

 

Ne-mbie razele fierbinţi de soare,10

Pe câmpuri este iarăşi sărbătoare.11

Sunt astăzi fericit şi am motive,12

Natura e gătită ca în picturi naive.13

 

Învie firea peste altă fire14

Şi nu ştiu cum să-i spun decât iubire.15

E-atâta fericire, că am uitat de noapte;16

E veselă livada, deşi vorbeşte-n şoapte…17

Lucian Strochi

PASTEL FALS, IDILIC

O casă albă, cu sălcii pe un mal,2

O apă calmă, ce n-are nici un val.3

În spate, vânăt, decupat un munte4

Şi la portiţă doi copaci, drept punte.5

 

Un cer albastru, liniştit şi tandru6

Şi-n curte latră brav un căţelandru.7

Un miel stingher, prin iarba-naltă saltă8

Şi gâşte potcovite pleacă-n baltă.9

 

Bălţata vacă pleacă spre păşune,10

Mai rumegă-o idee, dar n-o spune;11

Un cal nechează, mândru, suveran12

Şi-aprobă că-a trecut încă un an.13

 

Găini se ceartă gureş în poiată,14

Şi-un basm începe cu „A fost odată…”15

Afară iese bunicul în  ilic…16

Să recunoaştem: e-un tablou idilic.17

Lucian Strochi

PASTEL CU FAUN

Copacul doarme răsucit  şi aiurea,2

Himeră, cântecul lut al lui Paciurea.3

Copacul doarme ostenit şi întors,4

Ca un picior de femeie sau un tors.5

 

Aici e un faun ascuns printre spini,6

Aici se ascunde o vină-ntre vini,7

Aici mere rotunde, fierbinţi, ca sâni,8

Aici dovlecii ne apar aprigi spâni.9

 

Copacii se tăvălesc leneş prin iarbă10

Şi în silvani, sângele stă să fiarbă.11

Aici în tablou, apare şi-o stâncă:12

O iubire mai veche mă urmăreşte încă.13

Lucian Strochi

PEISAJ INTREPATRUNS ANTROPOMORF

Un tablou priveşte calm pe fereastră,2

O floare e pictată pe o glastră,3

O garoafă  ţi-a înflorit în mână,4

O iederă îţi creşte-n loc de vână.5

 

În iris creşte un iris albastru;6

Pe umeri îţi răsare, alb, un astru;7

Tăcut furnirul se prelinge-n nuc.8

Şi înfloresc, ca lauri, florile de stuc.9

 

Părul bătut pare-un clopot în dungă10

Şi străzile, ciudate, mierlele alungă.11

Şi toate astea-ar trebui să-ajungă:12

În mine creşte-un sentiment de junglă.13

Lucian Strochi

PASTELUL IUBITEI VAZUTA ARCIMBOLDIAN

Şi când te privesc, simt un imbold, o!2

Mut, surd să îţi vorbesc de Arcimboldo.3

Nimfă să fii4, grădină de legume,5

Fructe, bustul să ţi-l transforme-n glume.6

 

Şi când te văd, văd cum din tine creşte7

O sepie sau crabi cu cap de peşte.8

Hlamida-i peticită cu stele, sori9

Pe frunte-ţi înfloresc ca flori ninsori.10

 

Şi crengile în mâini ţi se transformă,11

Pari un copac străin sau altă formă.12

Nu mai sunt legi, nici dogme, nicio normă:13

În vis de văd, te uit, te cânt enormă.14

Lucian Strochi

Glosar

  1. AGEKU = ultima strofă a unei renga standard. Are rolul de a rezuma întregul poem, cu o referinţă la prima strofă.
  2. AKI =toamnă
  3. AWARE = calitate de a mişca sufletul cuiva, stare emoţională puternică, mai ales bucurie, optimism, frumuseţe armonioasă
  4. BAKUFU = guvern militar condus de un shogun.
  5. BIWA= instrument tradiţional japonez asemănător cu lăuta
  6. BOKUSEKI =urma tuşului urmă sălbatică plină de spontaneitate.
  7. BONKEI =peisaj pe tavă
  8. BONSAI =arta creşterii arborilor pitici
  9. BUNCHIN =prespapier
  10. BUNJIN =literat, scriitor aparţinând unui grup, unei şcoli
  11. BUNJIN-GA =pictura literaţilor
  12. BUNRAKU = teatru tradiţional japonez de păpuşi, cunoscut şi sun numele de Ningyo joruri şi a apărut pentru prima dată la Osaka în anul 1684. Spectacolul bunraku este caracterizat de o concentrare excesivă asupra unei poveşti de dragoste, care poveste se sfârşeşte întotdeauna cu sinuciderea partenerilor (în japoneză Shinjo).
  13. CAOSHU =stil cursiv, liber
  14. CHADO =calea sau ceremonia ceaiului (cha-no-yu)
  15. CHASHITSU =încăperea pentru ceremonia ceaiului
  16. CHI =pământ; element esenţial în ikebana
  17. CHOKA = înlănţuire de strofe tradiţionale 5-7-5-7-7. Un renga cu un singur autor.
  18. CHONIN =orăşean (artizan şi negustor)
  19. DAI (DA-I) = subiectul unui poem lung. Poate fi conţinut în prima strofă sau anunţat în prefaţă. 2. Decizia poeţilor participanţi la o renga, utaaware, kukai sau maekuzuki de a scrie pe o temă aleasă, nu liberă,
  20. DANRIN= stil umoristic de haiku
  21. DISAN (DA-I-SAN) = legătura a treia dintr-o renga. Trebuie să se încheie printr-un verb.
  22. DODOITSU = cântec popular de muncă sau de dragoste. Poezie folclorică în formă de catren cu forma 7-7-7-5 silabe (26 de onji).
  23. E-MAKIMONO= pictură pe un sul care se desfăşoară de la dreapta spre stânga pe orizontală
  24. EN= elasticitatea smocului de păr de la pensulă
  25. ENZO= cercul desenat de călugării zen. Semnifică luna plină, o ceaşcă de ceai oală, roata care se învârte, ochiul sau faţa lui Buddha sau dragonul care îşi prinde coada. Înseamnă vacuitatea, golul, ciclul fără sfârşit al vieţii, spiritul creativ.
  26. FUDE= pensulă
  27. fueki = eternul, ceea ce este constant, dimensiunea atemporală a artei, a naturii
  28. FUGA NO MICHI= calea eleganţei concept estetic promovat de Matsuo Bashō
  29. FUSUMA= uşă glisantă, panou opac pentru a delimita un spaţiu dintr-o cameră japoneză
  30. GASAN= text poetic adăugat de cineva pe un spaţiu liber dintr-o pictură
  31. GINKOO = sesiune peripatetică de haiku. Mai mulţi haijini se plimbă prin natură, în compania unui sensei sau un Seara toţi participă la un kukai, apoi urmează o analiză a textelor citite.
  32. GOJUIN = o renga de 50 de strofe.
  33. GOMO= pensulă cu părul dur
  34. GUNSAKU = grup de poeme pe aceeaşi temă, oferind perspective diferite asupra aceleiaşi realităţi.
  35. GYOSHO =stil semicursiv pentru ideogramele kanji.
  36. HA = partea de mijloc (strofele 7-31 dintr-o renga standard)
  37. HAIBUN = proză conţinând 1-3 kaiku în varianta scută, 20-100 în varianta lungă. Prototipul este Oku no hasomichi (Călătorie spre provincia Oku) de Basho care conţine 75 de haiku.
  38. HAIGA = tablou având menirea de a însoţi un haiku sau altă poezie scurtă. O pictură ce uneşte un poem haiku şi o imagine. Textul este caligrafiat şi integrat în compoziţia plastică în aşa fel încât între imagine şi text să fie o armonie şi o consonanţă de stil şi de tehnică.
  39. HAIGAI MONO NO SOGA= într-o pictură haiga trăsături rapide de pensulă care sugerează mai multe lucruri
  40. HAIKAI NO RENGA =poezie în lanţ
  41. HAIKAI-CHO-NO RENGA  =renga hazlie
  42. HAIKU = descinde din tanka via renga. Are 5-7-5 silabe (17 onji), obligatoriu un kigo şi kireji. Trebuie să surprindă un moment din natură şi eventual să aibă umor. Corespunde pictural şcolii ukiyo-e (imagini ale lumii unduitoare), continuatoarea tradiţiei Yama-to-e, prin stampe ce exprimă arta populară.
  43. HAISHU =esenţa picturii haiga (la Yosa Buson)
  44. HANA NO KU = strofa despre flori obligatorie într-o renga.
  45. HANKA Strofele conclusive din poemele lungi. Tanka însoţind un poem lung. Are rolul dedicaţiei sau al mottoului occidental.
  46. HANKASEN = jumătate din kasen sau o renga de 18 strofe.
  47. HARA =burta de la smocul părului de pensulă
  48. HIBIKI =lit. „Ecou”, înrudire de sentiment dintre două poeme.
  49. HIRAGANA =sistem silabar japonez creat în secolul al XI-lea. Elementele care dau cursivitate unei caligrafii.
  50. HIRA-GANA =cursive (în scris)
  51. HIRAKU = strofele din renga care nu au un rol şi un nume specific.
  52. HOKKU = cele trei versuri de început dintr-o renga sau tanrenga.
  53. HOKOSAKI = „punctul de fier” (vârful de la smocul de păr al pensulei)
  54. HON’I= trăsătură esenţială într-un poem. Elementul esenţial într-un haiku.
  55. HONKADORI = (lit. „100”) renga de 100 de strofe.
  56. IKEBANA= obiceiul de a aranja florile. Parte componentă din ceremonia ceaiului.
  57. IMAYO-UTA (cântece de acum), un poem în patru versuri, fiecare de 12 silabe, cu o cezură după primele 7 silabe.
  58. INKA= sigiliu dat de un maestru zen unui discipol prin care se atestă că elevul a dobândit cele necesare iluminării.
  59. INOCHI-GE= „părul vieţii”; extremitatea foarte ascuţită a smocului de păr de la pensulă.
  60. JAKU= stare de linişte în ceremonia ceaiului. Componentă prezente la ceremonia ceaiului alături de wa armonie şi kei respect.
  61. JIN=om. Unul din elementele din triada ten-chi-jin din ikebaana.
  62. JO = strofele 1-6 dintr-o renga. Ele trebuie să fie calme.
  63. JUMO= pensule cu părul moale. Sunt folosite pentru laviuri.
  64. KABUKI= tip de teatru care uneşte arta cântecelor (ka) cu dansul (bu).
  65. KAESHIUTA (dedicaţie). Strofele conclusive din poemele lungi
  66. KAISHI = hârtie fină, dar inferioară unei tanzaku.
  67. KAISHO= stil regulat, expresiv şi geometric pentru semnele kanji din caligrafie.
  68. KAKEMONO= pictură sau caligrafie pe un sul vertical. Des întâlnit în tokonoma.
  69. KAMI = divinitate, ceea ce este deasupra. Echivalentul hiper eonului. Zeitate în credinţa shinto.
  70. KAMI NO KU = coincide cu haiku.
  71. KAMIKAZE= vântul zeilor. Vânt de origine divină.
  72. KAMI-NO-KU (fraza superioară) din tanka care cuprinde versurile cu structura 5-7-5
  73. KANA= silabare japoneză (hiragana sau katakana). Au fost create în secolul al IX-lea prin simplificarea unor ideograme chinezeşti.
  74. KANJI= ideograme chinezeşti prezente în sistemul japonez de scriere.
  75. KANKO-DORI= specie de cuc japonez care cântă mai mult la umbră.
  76. KANO= şcoală de pictură fondată în secolul al XV- lea. Combină influenţele kanga (pictura în stil chinezesc) şi yamato-e (pictură în stil japonez).
  77. KAORI = lit. „Parfum”; înrudire de sentiment între două imagini poetice
  78. KARE-SANSUI= grădină uscată sau peisaj uscat. O grădină zen alcătuită doar din pietre şi nisip.
  79. KARUMI =uşurinţă, utilizarea limbajului popular într-un haiku simplitate adâncă a formei literare, eleganţă, naturaleţe, discreţie, tact. Preferinţă pentru subiecte inspirate din realitate. Se utilizează un limbaj obişnuit.
  80. KASEN =lit. Poeţi nemuritori renga cu 36 de strofe
  81. KA-SHU (culegeri de casă),
  82. KATA-KANA linii geometrice (în scris)
  83. KATAKANA= silabar japonez format din elemente colţuroase şi drepte pentru a scrie cuvintele de origine străină
  84. KATARIBE, replica niponă a trubadurilor.
  85. KATAUTA (o jumătate de poem), adică tristihul 5+7+7 sedoka,   uneşte două katauta care conţine 38 de silabe (5+7+7; 5+7+7).
  86. KAZE= vânt
  87. KEI = respect în ceremonia ceaiului
  88. KEN= situaţie când smocul părului de la pensulă este bine echilibrat
  89. KENGO= pensulă care are părul dur combinat cu părul moale
  90. KENYOGEN = cuvinte cu mai multe sensuri
  91. KI= suflul din caligrafie
  92. KIGO (KIDAI) =cuvânt care semnifica anotimpul obligatoriu într-un haiku şi tanka, neobligatoriu în senryu.
  93. KIREJI = cenzură obligatorie în haiku sau după primele trei versuri din tanka.
  94. KIREJI= cuvânt sau un sufix care indică o pauză într-un haiku
  95. KIYOSE = listă simplă de kigo pentru o ţară sau o regiune. Ciornă pentru
  96. KOAN= întrebare şi răspuns între un maestru zen şi un discipol
  97. KOKORO =sentiment; concept care are sensul de „esenţa” „inima lucrurilor” în estetica japoneză. Corespunde
  98. KOSHI = „şoldurile” de la smocul de păr al pensulei
  99. KOTOBA = metaforă
  100. KO-UTA = mici cântece din perioada Muromachi.
  101. KUKAI = concurs de haiku. Formă democratică de utaawase.
  102. KYOKA, = tanka umoristică.
  103. KYU = partea finală dintr-o renga (partea a treia) strofele 32-36
  104. LISHU= ideogramă într-u document oficial
  105. MA= relaţia „timp-spaţiu” în caligrafie
  106. MAEKU = versul precedent, versul de care le legi pe ale tale.
  107. MAEKUZUKI = tanrenga.
  108. MAKATO =sinceritate
  109. MAKIMONO= pictură de format alungit care se desfăşoară pe orizontală
  110. MAKOTO= adevăr, sinceritate. Element care după Bashō trebuie să facă parte din discursul poetic al unei lucrări literare.
  111. MAKURA-KOTOBA (perne-cuvânt); figurile de stil  în Tanka clasică şi postclasică
  112. MANGA= lit. Desene la întâmplare sau desen straniu, amuzant. Hokusai este cel mai cunoscut reprezentant al acestui stil.
  113. MARUYAMA –SHIJO= şcoală de pictură fondată de Maruyama Okyo. Se caracterizează prin îmbinarea influenţelor venite din occident cu tradiţia japoneză.
  114. MIJIKAUTA=poeme scurte
  115. MIYABI =eleganţa
  116. MIZU SASHI= vas miniatural de porţelan folosit pentru a picura apa pe piatra de tuş. Vasul este prevăzut cu două mici orificii.
  117. MONDO = poem dialogat. Un partener compune o tanka, iar celălalt îi răspunde cu alta.
  118. mono no aware = patos al lucrurilor, emoţie în faţa sentimentului efemer din natură şi din viaţa omului
  119. MOSHA= copie sau o replică după o pictură / caligrafie.
  120. MUSHIN= imagine lipsită de frumuseţe clasică; antonimul este USHIN.
  121. NAGAUTA poemele lungi
  122. NANBAN= lit. Barbar din sud, prin extindere toţi europenii
  123. NANGA= în japoneză pictura creată de un Se promova spontaneitatea în realizarea peisajelor. Peisajele erau însoţite de texte poetice.
  124. NIHON-GA= pictură în stil japonez (nihon înseamnă Japonia, ga -pictură).
  125. NINJA sau SHINOBi = asasini în Japonia medievală
  126. NIOI-ZUKE= legătura dintre imagini, legătura prin acelaşi parfum.
  127. NŌ= formă de teatru care îmbină dansurile kagura , cu muzica şi cu dialoguri. Subiectul unei piese nō constă în rezolvarea conflictelor interioare din sufletul unui personaj.
  128. NODO= gâtul de la smocul de păr al pensulei.
  129. ONJI =unitate de bază silabică a metricii japoneze, cea mai mică unitate metrică din poezia japoneză.
  130. ONKU = renga cu acrostih
  131. ORIGAMI= arta de o plia hârtia.
  132. REN= principiul asocierii care guvernează spiritualitatea niponă.
  133. RENGA = lit. „eleganţă legată”. Poem în lanţ japonez.
  134. RENGAAWASE = concurs de renga
  135. RENKU = renga neizbutită; denumirea modernă a poemului în lanţ (la occidentali)
  136. RENMENSO= stil cursiv în caligrafie sinonim cu termenul sosho
  137. RENMENTAI= caligrafie în care semnele sunt legate
  138. RENSAKU= secvenţă de tanka sau haiku. Orice poezie trebuie să fie dependentă de cea precedentă.
  139. RINPA= numele unei şcoli de pictură. Picturile sa caracterizează prin culori vii, utilizarea aurului şi argintului.
  140. ROMAJI –sistemul de transcriere a textelor japoneze în caracterer latine
  141. RYOGIN=renga scrisă de doar doi autori
  142. ryuko = efemerul, ceea ce este vremelnic, dimensiunea trecătoare a naturii. Parte a binomului fueki-ryuko.
  143. SABAKI= instructor practic. Deosebit de sensei. Se implică în redactarea textului
  144. SABI= lit. „Patină a vremii”. Calitate a unei imagini de a exprima ideea de învechire, de abandon, îmbinată cu nostalgie şi dulce tristeţe, singurătate. Ex: un plug ruginit. Idealul poetic cultivat de poeţii medievali japonezi. Sabi face parte din ceremnomia ceaiului.
  145. SAIJIKI =dicţionar de kigo are 5 anotimpuri (primăvara, vara, toamna, iarna, Anul Nou). Fiecare anotimp se subîmparte în 6 categorii(cer, pământ, plante, animale, umanitate, sărbători/obiceiuri)
  146. SAMURAI=răuboinic care avea o educaţie îm mai multe domenii şi care se afla în slujbaa unui nobil.
  147. SANGIN = (san = trei) renga scrisă de trei autori
  148. SEDOKA =variaţiune artistică la o tanka. Are 6 versuri cu structura 5-7-5-7-7-7 (38 de onji)
  149. SEI = puritate, curăţenie, în ceremonia ceaiului
  150. SEMMEN= hârtie în formă de evantai pe care se scriu poezii sau se pictează.
  151. SENRYU =tristih de forma unui haiku. Este umoristic, ironic, jucăuş, rupt de natură. Kigo nu e deci obligatoriu, kireji-da. SENRYU trad. „Salcia pe malul râului” termen care a luat numele poetului Senryu Karai (1765-1838), autorul volumului Ifuyanagidaru
  152. SEN =extremitatea ascuţită a smocului de păr de la o pensulă
  153. SHITAJIKI= bucată de stofă neagră care se aşează sub hârtia de caligrafiat sau pictat în tehnica sumi-e
  154. SHASEIGA= desen, pictură, schiţă fugară inspirată de natură
  155. SHIBUNI =poezie bazată pe o imagine clasică, tipizată, seacă, fără inovaţie
  156. SHIKISHI= hârtie caşerată pe un carton, cu marginile aurite, cu formatul 19 x 15,5 cm sau 18 x 15,8 cm.
  157. SHIMO NO KU = (versurile de jos), adică distihul final de 7+7 silabe din tanka
  158. SHINKU =strofe apropiate, înrudite, o renga reuşită
  159. SHINTO= calea zeilor. Sistem autohton de credinţe şi practici religioase.
  160. SHIO –KU (fraza inferioară) din Tanka cea care conţine versurile cu structura 7-7.
  161. SHIORI = (lit. Floare ofilită) imagine nereuşită, rebut artistic
  162. SHO/SHODO= caligrafie, calea scriiturii care poate implica elemente spirituale
  163. SHOJI= peretele glisant din hârtie translucidă
  164. SOCHO= scriere cursivă pentru semnele kanji (caoshu, în chineză)
  165. SOKU =strofe neînrudite, legătură nereuşită în renga
  166. SUMI= tuş
  167. SUMI-E= pictură realizată în tuş
  168. SUTRA= învăţăturile atribuite lui Buddha
  169. SUZURI BAKO= cutie lăcuită pentru păstrat piatra de tuş
  170. SUZURI= piatra pe care se freacă, adăugându-se aapă, batonul de tuş.
  171. TANKA= poeme scurte; se identifică pictural cu şcoala Tosa,   cultiva o pictură aristocratică sau cu şcoala Kano, de factură filochineză. tratează despre sentimente şi relaţii umane; obligatoriu o referire la natură (kigo)
  172. TANRENGA= o singură tanka cu doi autori (3+2 versuri)
  173. TATAMI= rogojină din paie de orez de dimensiune standard de 1,80x 0,90 m
  174. TEITOKU= şcoală de haiku bazată pe elemente comice. Numele e dat după Matsunaga Teitoku. Stilul haikai no renga.
  175. TEN= cer
  176. TEN-CHI-JON= cer – pământ -om. Principiul triadei prin care se stabileşte structura unui aranjament floral în stil japonez
  177. TOKONOMA=
  178. TOSA=
  179. TRIADA hokku – hai-kai – haiku: hokku desemnează forma, haikai –fondul, iar haiku  atât forma, cât şi fondul.
  180. TSUKEAI = verb acţiunea de a lega versuri, de a completa versurile altcuiva
  181. TSUKEKU =legătura propusă de un vers oferit înainte
  182. TSUKI NO KU= strofă despre lună, obligatorie într-o renga
  183. UKIYO-E= picturi ale lumii plutitoare (efemere) din epoca Edo (1615-1868). Imagini inspirate din natură şi din realitate, din cartierul plăcerilor din Kyoto şi Tokio
  184. UTA poezie şi/sau  cântec.  Termen arhaic pentru tanka
  185. UTAAWASE= concurs de tanka sau tanrenga. Textele se publică obligatoriu într-o antologie.
  186. UTSURI =schimbarea, tranziţia, mişcarea între ideile şi imaginea dintr-o renga.
  187. WA= armonie în ceremonia ceaiului. Principiu estetic
  188. WABI = lit. „sărăcie” – frumuseţe rezultată din simplitate, frugalitate, refuzul exceselor, calm, puritate, seninătate, frumuseţe austeră, melancolie, dezolare, conştientizarea neantului; calitatea unor culori (griuri, nuanţe de măsliniu şi de brun) din ceramica folosită în ceremonia ceaiului
  189. WAKA =sinonim arhaic pentru tanka, poeme scurte. Poezie în general
  190. WAKIKU =vers lateral a doua strofă dintr-o renga
  191. WASHI= tip de hârtie confecţionată manual
  192. YAMATO-E= pictură în manieră japoneză
  193. YOHAKU= spaţiul gol, partea nelucrată dintr-o pictură. Principiu estetic care domină cultura japoneză.
  194. YONGIN = renga scrisă de patru autori
  195. YUGEN = realitatea profundă şi misterioasă
  196. ugen = SABI = tristeţe a singurătăţii, a declinului, a sărăciei acceptate, a timpului atotdistrugător
  197. YUGEN =inefabilul poeziei, fior poetic, misterul singurătăţii, al însingurării; sentimente care nu pot fi exprimate prin cuvinte
  198. YUKATA =chimonou bărbătesc
  199. ZENGA= pictură realizată de călugări zen
  200. În 1688 existau trei tipuri de spectacole kabuki: jidai-mono (teatru istoric), sewa-mono (piese casnice) şi shosagoto (dansuri). În secolul XVIII, regizorul Shozo Namiki a inventat scena turnantă, iar cu o sută de ani înainte s-a folosit cortina şi scena auxiliară hanamichi, care leagă scena principală de mijlocul sălii. Partea din stânga a scenei (din sală partea dreaptă) se numeşte kamite  şi este locul de onoare, fiind folosită de personajele  principale, oaspeţi, alte persoane importante. Partea din dreapta scenei numită shimote este locul ocupat de personajele secundare, servitori; majoritatea intrărilor pe scenă au loc din partea această folosind Costumele sunt elegante pentru jidai-mono, obişnuite, comune pentru sewa-mono şi foarte vii pentru shosagoto. Perucile funcţionează ca un cod al vârstelor şi al statutului social.  =
  201. sau noh este o formă de teatru tradiţional. Păstrează ritualul străvechi, reflectând o viziune existenţială budistă. Actorii sunt sacerdotali, jucând rolul de mesageri ai zeilor şi ai oamenilor. Protagonistul se numeşte shite, iar antagonistul waki şi apare costumat adesea ca preot. Important este corul, format din 6-8 persoane. Limbajul e poetic, aforistic, iar mişcările studiate, ritualice. Formele principale de teatru sunt dengaku nō (un dans ritualic, tematic, geometrizat) şi sarugaku nō (spectacole umoristice). Ambele stiluri foloseau măşti care îşi avea originea în teatrul antic japonez numit Spectacolul se compunea din piese scurte, distractive (kyogen) şi din piese mai lungi, serioase. (Se remarcă asemănarea dintre teatrul şi teatrul antic grec).