Proză

Cicatricea

Lucian Strochi-CicatriceaRomanul Cicatricea - Ediţia a doua revăzută şi adăugită.

Manuscrisul a fost elaborat între 23 ianuarie 2013 şi 23 august 2013.

S-a trecut la grafia î = â, sânt = sunt, nici o = nicio etc. Au fost corectate tacit câteva greşeli de dactilografie prezente în prima ediţie. În unele cazuri s-au folosit, pentru unele cuvinte, sinonime.

S-a renunţat la Tabelul cronologic.

S-au adăugat unele cronici şi fragmente de cronici literare, precum şi câteva comentarii de la lansările acestei cărţi.

***

Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor –filiala Iaşi-pe anul 1996 pentru proză şi alte câteva premii.

***

Romanul apare la prestigioasa editură CETATEA DOAMNEI din Piatra-Neamţ (director: Ing. Viorel Nicolau) şi este tipărit la tipografia AUTOGRAF din Piatra-Neamţ (director: Cristian Diaconu)

***

Romanul are 271 de pagini, 1230 paragrafe, 10734 de rânduri, 120.612 de cuvinte, 545.644 de caractere, 667.457 de caractere cu spaţii, la care se adaugă încă 28 de pagini cuprinzând:

Acest roman deschide seria de Opere complete, fiind de fapt primul volum al acestei propuneri. Vor urma Integrala prozei scurte, cuprinzând trei volume (111 povestiri), Integrala poeziei, cuprinzând şapte volume de poezie, Alfabetul animalelor (trei volume), alte romane etc.

Librăria Mihai Eminescu pune la dispoziţia cititorilor câteva exemplare din "Cicatricea" (pentru mai multe informaţii accesaţi linkul).

Romanul a fost publicat şi în format electronic. Apasă aici pentru detalii.

Integrala prozei scurte

Este primul meu proiect literar pe care îl consider finalizat.

Proiectul cuprinde 111 povestiri, grupate în trei volume: Ultima sirenă, Insula lui Iisus şi Trenul de sticlă. Aceste volume devin volumele 2, 3 şi 4 din OPERE COMPLETE, după romanul Cicatricea, volumul 1.

Proza scurtă a fost publicată, începând din 1985 în mai multe volume de povestiri: Penultima partidă de zaruri, Memoria fulgerului, Ceasornicul lui Eliade şi Ore suplimentare. Unele povestiri au apărut în romanele Gambit, Cicatricea sau Emisferele de Brandenburg, altele în reviste precum Convorbiri literare, Antiteze, Ateneu, La Tazlău, Asachi etc.

Despre povestiri s-au pronunţat destule nume importante: Dumitru Radu Popescu, Laurenţiu Ulici, Alexandru Condeescu, Iulian Constandache, A. I. Brumaru, Ioan Holban, Ioan Rotaru, Vasile Spiridon, Cristian Livescu, Dorina Nicoară, Emilia Chiriţă, Elena David, Viorel Buruiană (Vladimir Tescanu), Mircea Dinutz, Constantin Tomşa, Ioan Dobreanu, Călin Adam, Mihai Dragolea, Elena Iancu, Dan Dimitriu, Cornel Paiu, Ioan Dobreanu etc.

Le-am inclus opiniile exact aşa cum au fost formulate în articole, cărţi sau scrisori adresate mie personal. Cititorul poate observa unele diferenţe între aceste aprecieri pentru o povestire sau alta, lucru care m-a bucurat mult.

La rândul meu m-am pronunţat în câteva rânduri, în calitate de cititor neutru.

Operele complete şi implicit Integrala prozei scurte au apărut la Editura Cetatea Doamnei (director: ing. Viorel Nicolau) şi la tipografia Autograf (director: Cristian Diaconu), ambele din Piatra-Neamţ, ambele partenerii mei tradiţionali, inspiraţi şi de suflet.

Integrala prozei scurte a apărut în anul 2014.

Ultima sirenă

În genere fantasticul rămâne însă la Lucian Strochi în limitele unui joc intelectual cu ipostazele vieţii, sugerând liric zone de mister atât în cursul obiectiv al lucrurilor, cât şi în ordinea subiectivă a percepţiei ori conştiinţei. E cazul unor piese ca Amintirea zborului, Iluzia cea mare, Ultima sirenă. (Alexandru Condeescu)

Află mai mult

Insula lui Iisus

Povestirea începe prin a fi un alt Robinson Crusoe şi sfârşeşte prin a avea accente biblice, devenind o parabolă. Sunt prezente şi câteva metafore obsedante ale autorului: lumea e o carte, nu trebuie sub nici un motiv să sugrumăm o naraţiune, întrucât ea este salvarea noastră ontologică, ideea sacrificiului, incopatibilitatea dintre lumi şi nevoia de comunicare… (Dan Dimitriu)

Citeşte mai mult

Trenul de sticlă

...Inventiv prin firea sa, când e vorba de a stăpâni toate registrele limbajului, în urma unei călătorii cu avionul în Grecia, autorul se imaginează a fi suferit o adevărată metamorfoză, chipul său având lumina unui Adonis, de care se îndrăgostesc toate femeile. A depăşit cumva altitudinea de zbor ridicându-se spre înălţimi nepermise asemenea lui Icar, sau contactul cu pământul elen, leagăn al culturii şi civilizaţiei, a fost pricina acestei schimbări? ... (Cornel Paiu)

Află mai mult