POVESTEA ANDROGINULUI (RENGA – L.S.,C.A., V.D.)

perlă albastră2

mână deschisă spre cer3

acelaşi tunel 4  (L.S.)

 

 

aventuri androgine5

bem pentru fericire6   (C.A.)

 

alte amintiri 7

jumătate perfectă8

un singur sărut9  (V.D.)

 

crescut în noi lăstarul10 

dimineaţă ceţoasă11   (L.S.)

 

zei întârziaţi 12

ofrande pentru cine13

două jumătăţi14 (C.A.)

 

două mâini rugându-se15

un singur suflet de om16   (V. D.)

Lucian Strochi

Povestea androginului1 (REnga – L.S.,C.A., V.D.) – această rengă   este un SANGIN, cuplului din textul precedent adăugându-i-se, un bun, prieten de-al meu, poet şi prozator, dar care a vrut să participe cu un pseudonim (Călin Adam).   I-am respectat dorinţa. Androginul pare a fi o obsesie europeană plecând chiar de la origini (gr. andros = bărbat, om şi gyné = femeie). Şi se referă la un amestec de caracteristici feminine şi masculine, androginul având sa sinonim cuvântul hermafrodit. Reprezentările plastice şi literare sunt extrem de diferite. Concret, dacă e vorba de o singură fiinţă, vom avea o fiinţă cu sâni feminini şi cu organe genitale masculine, aşa cum apare într-o statuie a lui Bacchus, fiul lui Hermes şi al Afroditei. Cel mai frumos mit este cel evocat de Platon în Banchetul. Androginul o fiinţă deplină, care, mulţumit de înfăţişarea sa, nu mai oferea daruri zeilor. A fost pârât de aceştia lui Zeus, care, cu fulgerul, a despicat androginul, în două jumătăţi: una masculină şi alta feminină. De atunci, în căutarea fericirii absolute, cele două jumătăţi se caută şi atunci când iubesc, se regăsesc. La japonezi, aşa cum arătam anterior, Amaterasu poate fi considerată femeie sau bărbat. Ezitarea noastră se explică prin înfăţişarea ei androgină. E adevărat că în reprezentările plastice ea apare mai mult femeie.

perlă albastră2  – perla este un simbol lunar, legat de apă şi de femeie. În Europa era folosită în medicină pentru tratarea melancoliei. Căutarea perlei semnifică misterul transcendentului devenit vizibil, manifestarea lui Dumnezeu în cosmos. Ea întruchipează Împărăţia Cerurilor, lumina intelectuală în inimă, viziunea extatică. Saadi   consideră perla o picătură de ploaie căzută din cer. Perla albastră poate  fi  şi manifestarea plenară a infinitului sfericizat. Sar perla albastră poate fi chiar pământului, singura planetă albastră.

mână deschisă spre cer3 – gestul poate însemna atât binecuvântare, eliberare, cât şi ideea captării energiilor sau chiar a picăturii de apă.

acelaşi tunel 4  (L.S.) – tunelul se opune aparent perlei, fiind întunecat, în timp ce perla este strălucitoare. Dar nu trebuie uitată simbolistica legată de sex, atât pentru perlă, cât şi pentru tunel. Tunelul este şi calea dreaptă spre adevăr, ca şi perla, care conţine chiar adevărul primordial.

aventuri androgine5   – multitudinea simbolurilor ambiguizează imaginile ca un androgin, anulându-se astfel o identitate fermă. Perla şi tunelul pot fi atât simboluri ale femininului, cât şi ale masculinului (perla poate fi considerată şi o sămânţă).

bem pentru fericire6   (C.A.) –aluzie poate la ceremonia ceaiului, care între altele, este şi o cale spre relaxare şi fericire.

alte amintiri 7 – amintiri, adică simboluri sau chiar aluzii culturale. Evident o simbolistică atât de bogată nu poate fi epuizată în câteva rânduri.

jumătate perfectă8 – aproape sigur e vorba de jumătatea ideală de care vorbeşte Platon. Jumătatea perfectă este cea care îşi găseşte jumătatea primordial, originară pierdută.

un singur sărut9  (V.D.) –sărutul este pecetea iubirii, dar şi punctul de sudură dintre cele două jumătăţi, lipirea fiind asigurată de iubire.

crescut în noi lăstarul10  – din unirea jumătăţilor pentru a deveni sferă (perlă, perfecţiune) apare mlădiţa, care poate creşte dintr-o rădăcină sau o tulpină. Dar lăstarul este, conotativ, şi odrasla, copilul. Copilul creşte în cei doi pentru că s-a refăcut androginul.

dimineaţă ceţoasă11   (L.S.) – sintagma este acoperitoare pentru ideatica de până acum. Dimineaţa înseamnă un nou timp, chiar primordial. Ceaţa este cea care relativizează orice percepţie, anulând simţurile comune. Altfel spus ceaţa înseamnă atât lumina, cât şi întunericul, perla şi tunelul, androginul.

zei întârziaţi 12  – zeii au sosit prea târziu pentru a anula miracolul refacerii androginului.

ofrande pentru cine13  – prin urmare, ofrandele nu le mai sunt date.

două jumătăţi14 (C.A.) – şi totuşi unitatea androginului nu anulează ideea de doi, cele două jumătăţi, deşi alipite, păstrându-şi totuşi identitatea.

două mâini rugându-se15   – pentru rugă e nevoie de două mâini, chiar dacă ele par împreunate.

un singur suflet de om16   (V. D.) – dar dacă trupurile îşi mai păstrează identitatea, sufletul e unic, indivizibil, ca şi dragostea împlinită.

MIRCEA BOSTAN SI PROFILUL SAU PSIHOSOMATIC (2)

Semnele de dragoste fie nu au nume, fie nu pot deveni simboluri decodabile: „Din viaţa ei fără de nume/Se desluşeau/Semne de dragoste.” Drum de îngeri Roman, 2 ianuarie 2018

Sărutul este o pecete, un ritual, într-un spaţiu sacralizat, aureolat, secret: „Minunată şi desăvârşită/Îi rarefia aerul pe care îl respira./ Debarasată de orice convenţii/Îl săruta într-un ritual numai de ei ştiut.”  Fără reţineri Roman, 3 decembrie 2018

Portretul iubitei e năucitor de „modern”, punând în dificultate chiar un trubadur de cartier: „Nebuna mea cu ochi de semafor,/Când verzi dând liber pentru-amor,/Când roşii-atinşi de-anomalii,/Când asaltaţi de stări hepatice de gelozii./Nebuna mea cu capul printre nori/Cu hachiţe şi repoziţionări,/Cu omenesc brăzdat de mult imprevizibil,/Cu multă elocinţă adunată din polifonii,/Învaţă-mă să mă dizolv în armonii.” Nebuna mea Roman, 3 ianuarie 2018

MIRCEA BOSTAN SI PROFILUL SAU PSIHOSOMATIC (1)

MIRCEA BOSTAN ŞI PROFILUL SĂU PSIHOSOMATIC AŞA CUM APARE EL TOMAGRAFIC SAU LA REZONANŢA MAGNETICĂ

 

Într-o posibilă Istorie a literaturii române de la origini şi până azi, Mircea Bostan s-ar regăsi la capitolul: Ironişti şi fantezişti.

Atât ironia, cât şi fantezia sunt concepte romantice, acceptate tacit sau blamate, dar purtând câteva semne şi însemne uşor recognoscibile, veritabile cicatrici metafizice: un deosebit simţ al conotativului, o democratizare a limbajului înalt până la jargon sau argou, o inteligenţă analogică, asociativă deosebită, o pulverizare a liricului, eul liric pierzându-şi identitatea, un anume fel de a fi al discursului poetic, o lume văzută pe dos sau pusă între paranteze, un imaginar debordant, o agresivitate stilistică tipică marilor timizi.

POVESTEA PESCARULUI SI A PESTISORULUI DE AUR

(renga1 l.s.,v.d.)

mare şi munte2

apă cer şi o barcă3

luna singură4  (L.S.)

 

interzis pescuitul

doar umbra pescarului 6  (V.D.)

 

legendă veche7

peştişorul de aur8

prima dorinţă9  (L.S.)

 

lumina spartă de val10

tuşul negru în penel11   (V.D. )

 

sufletul luntrei12

pinii mângâind ochiul13

două speranţe14  (L.S.)

 

cocorii curgând spre sud15

o stampă îngheţată16   (V.D)

Lucian Strochi

EVA LAZEA –BLESTEMUL HOTARELOR

Ne-am obişnuit, atunci când citim versuri semnate de poeta Eva Lazea, să găsim texte cu tăietură impecabilă, cu structuri fixe (catrene, terţine, distihuri), cu specii  clasice, precum sonetul sau rondelul, mai mult, cu un autor capapil să se joace subtil şi inspirat cu forma, semănând din acest punct cu George Topârceanu, cel din „Parodii originale”.

Prin urmare, poeta reuşea exerciţii de simpatie cu diverşi poeţi, parodiindu-i, parodia fiind, în acest caz, şi o formă de salut colegial.

Remarcam în acele versuri o anume seninătate, o impersonalizare a expresiei şi a conţinutului, semn al unei reale distincţii.

Volumul de faţă apare într-un registru cu totul nou, poeta devenind gravă, patetică, implicată, realizând o lirică patriotică de cea mai bună calitate.

ISTORII VIITOARE (TANKA)

Trenuri grăbite1

Gări fără minutare 2

fluvii umane3

două poveşti nescrise 4

asia5 europa 6

Lucian Strochi

ISTORII VIITOARE

trenuri grăbite1   – japonezii au unele dintre cele mai rapide trenuri din lume.

gări fără minutare 2 –precizia mersului trenurilor este incredibilă. Prin urmare în gări ceasurile devin inutile, „fără minutare”.

fluvii umane3  – pentru un european, staţiile de metrou şi  de tren par invadate de oameni care formează adevărate maree sau fluvii umane.

două poveşti nescrise 4  – probabil e vorba de cele două Japonii – o Japonie tradiţională, cea a ceremoniei ceaiului, a ikebanei, o Japonie „răbdătoare” şi o alta „grăbită”, aflată în plină informatizare  şi automatizare. Curios poate pentru un european, cele două Japonii nu se contrazic, ci se completează, rezultând o civilizaţie interesantă, originală, concurând alte civilizaţii milenare, cum ar fi în primul rând cea chineză.

asia5 europa 6   – Japonia este cea mai „europeană” ţară asiatică. Şi aşa cum plăcile tectonice ale Eurasiei acţionează, sudura dintre civilizaţii este absolut remarcabilă. Japonia importă şi exportă cultură cu o uşurinţă unică.

Tanka este scrisă cu silabe japoneze, adică terminate doar în vocale şi respectă structura formală clasică: 5-7-5/7-7

GEORGE CORNILA – MIEZUL NOPTII IN CARTIERUL FELINARELOR STINSE (2)

Sunt prezenţi în roman scriitori, cărţi şi personaje din toate timpurile:  Arthur Schopenhauer, Desiderius Erasmus din Rotterdam Elogiul Nebuniei, Haggard personaj al romanului Ultima licornă  de Peter Soyer Beagle, Alexis Zorba  personaj din romanul omonim a lui Nikos Katantzakis, Marcel Proust În căutarea timpului pierdut vezi madeleine Charles Swann,  Sappho poetă elină, născută la Lesbos, Pieter Corneliszoon Hooft poet, dramaturg şi istoric olandez, Robert Browning poet şi dramaturg englez, Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, scriitor, compozitor şi pictor romantic german, Alexandre Dumas Père, Chuck Palahniuk autorul american al romanului Fight Club, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim Paracelsus  doctor, filosof, astrolog, alchimist germano-elveţian, Johann Wolfgang von Goethe scriitor german, Hans Christian Andersen scriitor danez, Victor Hugo scriitor francez Jean Valjean  personaj din romanul Mizerabilii, Jules Verne –scriitor francez  autorul romanului Insula misterioasă, Gabriel Garcia Marquez scriitor columbian autorul romanului Dragoste în vremea holerei, Florentino Ariza, personaj din acest roman, Richard David Bach scriitor american, autorul fabulei Pescăruşul Jonathan Livingston, Miguel de CervantesJonathan Swift scriitor, eseist şi pamfletar irlandez autorul romanului Călătoriile lui Gulliver, John Kennedy Toole autor american  a scris Conjuraţia imbecililor, Lewis Carroll autorul romanului Alice în ţara minunilor, Friedrich Reinhold Kreutzwald scriitor estonian autorul poemului epic naţional Kalevipoeg, Bram Stoker autorul irlandez al romanului Dracula, Selma Lagerlöf scriitoare suedeză autoarea romanului Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, Robert E. Howard autor american de poveşti fantastice printre care Conan barbarul şi Conan Cimerianul, 1001 de nopţi una din cele mai cunoscute antologie de poveşti zise arabe dar culese din Persia, India, Asia  Mică, Mesopotamia, Egipt, Arabia, Siria, Kama Sutra lucrare despre sexologie scrisă de filosoful indian hindus Vatsyayana în sec. IV, Herman Melville autorul romanului Moby Dick, Ahab personaj din acest roman, John Robert Fowles romancier englez, Zenon din Eleca autorul aporiei săgeţii, Platon filosof grec urmaş al lui Socrate, mentor al lui Aristotel, Stephen Hawking fizician şi cosmolog englez, teoretician al originii universului, autor al cărţii Scurtă istorie a timpului, Washington Irving cu Olandezul zburător pe Marea Tappan.

IMPERIU (TANKA)

soarele roşu1

şi o ţară2 se roagă3

drapele sacre4

doare lumina5  priviri6

şi visuri kamikaze7

Lucian Strochi

IMPERIU

soarele roşu1  – am convenit că soarele roşu este prezent pe drapelul Japoniei.

şi o ţară2 – e vorba desigur de Japonia.

se roagă3   – e vorba probabil de un episod din cel de al doilea război mondial, Japonia trecând prin multe clipe dificile.

drapele sacre4   – orice drapel este sacru, dar sacralitatea se accentuează în vreme de război.

doare lumina5 – e greu de spus despre care lumină este vorba: despre lumina degajată de explozia atomică de la Hiroshima şi Nagasaki? De lumina din ochii pilotului orbit de reflectoare şi de focurile antiaerienelor ? De lumina din ochii oamenilor simpli care îşi văd distrusă ţara?

priviri6   – acelaşi lucru. Privirea nu se poate odihni, vede doar dezastre.

şi visuri kamikaze7  – literal, kamikaze înseamnă „vânt divin” şi se referă la un episod din cel de al doilea război mondial, când, în disperare de cauză, piloţii niponi efectuau atacuri sinucigaşe asupra navelor americane. Termenul de kamikaze se referă atât la avion, cât şi la pilot şi acţiunea sa.  Un termen asemănător este banzai, care se referă tot la o sinucidere, dar diferenţa dintre kamikaze şi banzai se referă la scopul acţiunii. În primul caz e vorba de un ipotetic succes militar asupra adversarului, în timp ce banzai se referă la o moarte eroică, în locul unei predări ruşinoase. De altfel greu de înţeles pentru europeni este şi sinuciderea ritualică prin seppuku. Codul Bushido este cel care impune ca loialitatea şi onoarea să fie mai presus de viaţă. Termenul de kamikaze se traduce prin vânt divin, kami însemnând Dumnezeu, spirit sau divinitate, iar kaze înseamnă vânt. Termenul a fost folosit după două taifunuri din 1274 şi 1281, care au dispersat flota mongolă în timpul invaziei mongole în Japonia.

Tanka este scrisă cu silabe japoneze, adică terminate doar în vocale şi respectă structura formală clasică: 5-7-5/7-7.

GEORGE CORNILA – MIEZUL NOPTII IN CARTIERUL FELINARELOR STINSE (1)

Romanul lui George Cornilă, apărut în 2013 la Editura Salonul literar, este un „roman al subteranei”, aşa cum ni se sugerează de două ori în titlu.

Este un roman total, unul din puţinele de acest fel din literatura noastră.

Naratorul, în raport cu „istoria” povestită este de fapt un narator – personaj, intradiegetic şi autodiegetic, relatând faptele din perspectiva participării directe la evenimente, redactând subiectiv la persoana I o naraţiune subordonată memoriei, analepsele şi plonjările în prezent fiind permanente după o tehnică a „roţii dinţate”.

În acelaşi timp, naratorul este şi un narator subiectiv-implicat, orientându-se spre zone obscure, ascunse, greu detectabile ale sensibilităţii umane; prin el istoria este mereu fragmentată, nesigură, indecisă, dar cu elemente de senzaţional şi chiar cu tente de miraculos şi fantastic.

Dar, de multe ori, naratorul devine narator-martor, încercând să prezinte naraţiunea din ipostaza unui observator neutru sau vag implicat afectiv.

STAMPA JAPONEZA (TANKA)

şi fără Fuji1

mi-e greu cu zăpezile2

privire sacră3

stau cu zeii la masă4

beau sake5 fără tine6

Lucian Strochi

STAMPĂ JAPONEZĂ

şi fără Fuji1 – Fuji este muntele sacru al japonezilor. A urca pe Fuji este echivalent cu a te duce la Mecca sau Ierusalim. Fuji este cel mai înalt munte din Japonia şi impresionează prin forma sa piramidală, precum şi prin faptul că apare tot timpul cu vârful acoperit de zăpadă.

mi-e greu cu zăpezile2  – fiind o ţară muntoasă (peste 80% din teritoriul ţării e acoperit de munţi), zăpada este o problemă în Japonia.

privire sacră3nu ştim dacă privirea nu e îndreptată spre Fuji şi în acest fel înţelegem atât sacralitatea privirii, cât şi regretul de a nu urca decât  cu privirea pe muntele sacru.

stau cu zeii la masă4zeii fac legătura între sacru şi munte. Adesea lăcaşul zeilor este muntele.

beau sake5sake este băutura tradiţională a japonezului şi se obţine din orez fermentat.

fără tine6 – abia acum înţelegem sentimentul de regret, de singurătate, provocat de absenţa iubitei.

Tanka este scrisă cu silabe japoneze, adică terminate doar în vocale şi respectă structura formală clasică: 5-7-5/7-7.