Intrebari interviu Lucian Strochi – 26 septembrie – 5 octombrie 2018 (5)

CORNEL PAIU: Romanul a fost privilegiat, aş putea spune, anul acesta, 2018, în privinţa densităţii evenimentelor culturale. Iată, foarte aproape de jumătatea lunii septembrie, între 21-23, a avut loc un colocviu al Asociaţiei Internaționale a Criticilor Europeni. Aţi putut radiografia acest eveniment pe toată perioada lui, în calitate de invitat şi participant direct. De aceea, vă întreb ce-mi puteţi spune despre acesta? Ce personalităţi ai literaturii şi ai criticii, în speţă, au poposit în acele zile pe meleagurile romaşcane şi nemţene? De altfel, ţin să vă felicit: sunteţi cel mai nou membru al acestei asociaţii, ales cu vot unanim.Sper ca această nouă calitate de Critic European să vă aducă noi şi depline satisfacţii. La festivitatea de deschidere a evenimentului şi la sesiunea de comunicare care i-au urmat am participat şi eu… Şi, mărturisesc, am fost profund impresionat de nivelul intelectual şi de calitatea invitaţilor participanţi veniţi din Italia, Franţa, Spania, Venezuela, Japonia…

LUCIAN STROCHI: Titlurile, atunci când vin ca o recunoaștere a unor realități, sunt onorante. Dar, să ne înțelegem, ele nu pot suplini valoarea, munca, inspirația, buna credință și toate celelalte. Dacă ne referim la oaspeții străini prezenți la Roman, trebuie să-i amintim pe Ichiro Saito (Japonia), Meria De Giovani (Italia), Massimo Milza (Italia), Corrado Monaca (Italia), Silvano Trevisani (Italia), Sabino Caronia (Italia), Rosa Elisa Giangoia (Italia), Jeanpierre Castellani (Franța), Antonio Mendoza (Venezuela), Iosefa Contijoch (Spania), Fina Sala (Spania), Angel Basanta (Spania), Tudorel Radu(România) și Lucian Strochi (România). Au participat dintre romașcani, între alții, primarul municipiului Lucian Mincu (care și-a surprins plăcut oaspeții vorbindu-le fluent și inspirat în italiană), Cristina Panaite, directoarea Bibliotecii municipale „George Radu Melidon”, scriitorii Mircea Bostan, Violeta Lăcătușu, Cornel Paiu, Dan Gabriel Arvătescu, profesori, reprezentanți ai clerului și a unor instituții din oraș, un public ales, elevi. Colocviul a omagiat anul 1918, anul Marilor Uniuni Naționale în Literatura Europei Postbelice, inclusiv Centenarul Unirii Tuturor Românilor, s-a analizat literatura primul Război Mondial, s-a discutat despre soarta limbilor minoritare (catalana, sarda, siciliana etc.). Au avut loc vizite de documentare la Arhiepiscopia Romanului, Institutul Franciscan, castelul Miclăușeni, palatul de la Ruginoasa, Biblioteca municipală „George Radu Melidon”. Impresionant a fost recitalul de poezie de la castelul Miclăușeni (în 14 limbi, inclusiv în latină!), precum și un recital de muzică medievală, clasică, recital susținut de cvartetul „Colosseum” din Iași.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 26 septembrie – 5 octombrie 2018 (4)

CORNEL PAIU: Între 13-16 septembrie 2018, la Piatra Neamţ a avut loc acelaşi târg de carte, ajuns la ediţia a VIII-a. Merită să amintesc aici, în cadrul dialogului nostru, că ambele evenimente s-au desfăşurat sub genericul „CENTENARUL MARII UNIRI ÎN CĂRŢILE SCRIITORILOR DE PE CELE 2 MALURI ALE PRUTULUI”. Societatea Culturală „Clepsidra” şi Editura „Papirus Media” au avut două momente foarte bine sudate între ele, sâmbătă, 15 septembrie, o triplă lansare de carte şi o conferinţă Libris/ Clepsidra, pe care le-aţi moderat chiar dvs. De aceea, vă rog să comentaţi şi acest eveniment, din unghiul perceput de dvs.

LUCIAN STROCHI:  Editura „PapirusMedia” a lansat trei titluri și trei autori: dr. Dan Gabriel Arvătescu, Yasmine Bonciu și acad. Nicolae Dabija. Cărțile au fost prezentate de Culiță Ioan Ușurelu, Dan Gabriel Arvătescu și Yasmin Bonciu, precum și  mine, eu fiind prefațatorul cărților lui Yasmin Bonciu și Nicolae Dabija. Acesta din urmă a ținut și o conferință despre Basarabia. A fost un moment de maximă amplitudine, după părerea multora.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 26 septembrie – 5 octombrie 2018 (3)

CORNEL PAIU: Între 16-19 august 2018, tot la Roman a avut loc Târgul de Carte „Libris Neamţ” 2018, prima ediţie, la care Societatea Culturală „Clepsidra” a fost cooptată, de către organizatorii principali, Consiliul Judeţean Neamţ şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, ca partener la organizare. Aţi fost la Roman pe toată perioada evenimentului. Care credeţi c-au fost reuşitele acestuia?

LUCIAN STROCHI: În primul rând, prezența unor edituri romașcane precum PapirusMedia și Serafica. Apoi, numărul mare de scriitori romașcani care au fost prezenți și prezentați la acest târg. Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor a avut o prestație deosebită. Au fost prezenți la Roman doi Președinți de Filiale (Iași și Bacău, respectiv Cassian Maria Spiridon și Dumitru Brăneanu), precum și Vicepreședintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu. Pentru o primă ediție, e foarte bine.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 26 septembrie – 5 octombrie 2018 (2)

CORNEL PAIU: În aceeaşi perioadă, 18-20 mai 2018, a avut la Roman şi prima ediţie a Festivalului Naţional „Garabet Ibrăileanu”, iniţiat şi organizat de Uniunea Armenilor din România – Filiala Roman, prin strădania dl dr. Emanuel Nazaretian, preşedintele filialei romaşcane. Care credeţi că este importanţa acestui nou festival, care, după părerea mea, ar merita să devină o tradiţie, în peisajul cultural romaşcan? Ce evenimente din cadrul festivalului v-au reţinut atenţia?

LUCIAN STROCHI: Romanul devine tot mai mult un oraș al criticii. Anul trecut s-a desfășurat Festivalul național de receptare critică Mircea Scarlat, cu un succes mai mult decât notabil. Anul acesta, același festival va deveni unul internațional (se va desfășura în perioada 16-18 decembrie 2018). Festivalul Național „Garabet Ibrăileanu” s-a impus, cred, prin două componente: Concursul de aforisme și Decernarea premiilor naționale de critică la Roman, ceea ce a fost o noutate absolută. De asemenea tot la Roman a avut loc colocviul Asociației Internaționale a criticilor literari (AICL). Câte orașe universitare cu tradiții culturale de secole se pot lăuda cu o asemenea triplă performanță? În ceea ce privește Festivalul Național „Garabet Ibrăileanu”, probabil vor urma și alte ediții.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 26 septembrie – 5 octombrie 2018 (1)

CORNEL PAIU: Între 17-19 mai 2018 s-au desfăşurat la Roman lucrările celei de-„A 47-a REUNIUNI NAŢIONALE DE ISTORIA MEDICINEI” şi  celei de-„A 27-a REUNIUNI NAŢIONALE DE ISTORIA FARMACIEI”, dedicate „Centenarului Marii Uniri”. Amfitrionul exemplar al evenimentului: medicul-scriitor Dan-Gabriel Arvătescu. Aţi participat la toate manifestările prilejuite de eveniment. Cum l-aţi receptat? Ce impresii aţi depozitat în memoria empirică şi afectivă?

LUCIAN STROCHI: Un eveniment remarcabil! Nu pot să mă pronunț desigur asupra nivelului comunicărilor de specialitate, dar pot face aprecierii asupra ambianței, a atmosferei, a înaltului grad de intelectualitate degajat. Au fost expoziții fotografice, seri de muzică, excursii la mănăstiri. Medicii și farmaciștii au demonstrat că sunt în primul rând oameni de aleasă cultură umanistă. Nici nu s-ar putea altfel. Și mai e ceva: în general reuniunile au un factor de sincronicitate, încercând să fie la zi.  Aici a fost vorba și de un important factor diacronic, de istoria a două științe și de omagiul adus unor înaintași iluștri. O meritau pe deplin! În ceea ce îl privește e dr. Dan Gabriel Arvătescu, a fost poate o surpriză plăcută doar pentru unii dintre participanți. S-a dovedit a fi încă o dată un excelent organizator și de ce să nu o spunem, un adevărat mecena.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 3 iulie 2018 (8)

CORNEL PAIU: Dialogurile dintre state reprezintă ceva real sau sunt de fapt numai nişte exerciţii de dicţie?

LUCIAN STROCHI: Nici măcar atât. Fiecare vine cu lecția învățată și nu acceptă alte opinii. Ar trebui să gândească. Și asta e foarte greu. Dialogul e arta de a-ți ascunde gândurile spunea cineva. S-ar putea să aibă dreptate. 

Intrebari interviu Lucian Strochi – 3 iulie 2018 (7)

CORNEL PAIU: Există un micro-dialog şi un macro-dialog?

LUCIAN STROCHI: Nu! Există monolog adresat, monolog interior și poate un „dialog al surzilor”.

CORNEL PAIU: Cum se diferenţiază dialogul dintre intelectuali de alte posibile dialoguri?

LUCIAN STROCHI: Nu există dialog. Intelectualii nu sunt o specie aparte sau o rasă superioară. S-ar putea însă să înjure mai bine…

Intrebari interviu Lucian Strochi – 3 iulie 2018 (6)

CORNEL PAIU: Sunt de părere că dialogul din spaţiul public de astăzi este tot mai absent, din nefericire cedând locul, nu în favoarea sau folosul unui monolog constructiv, revelator, ci unei flecăreli, lipsite de consistenţă, cum altfel, dar, chiar şi aşa, manipulatoare şi distructivă de climat estetic şi moral, care trebuie să fie firesc şi (de) dorit în cadrul unei societăţi moderne, civilizate. Acestea fiind spuse, v-aş întreba cum vedeţi dvs. rolul şi statutul actual al dialogului din societatea de astăzi?

LUCIAN STROCHI: Singurul dialog real, sincer, magic este monologul unei fetițe care „discută” cu păpușa ei. Dialog nu există, ci, în cel mai bun caz, avem monologuri politicoase. Vorbește tu și după aceea vorbesc și eu.

Intrebari interviu Lucian Strochi – 3 iulie 2018 (5)

CORNEL PAIU: Ce este un portret fotografic de artă? Cât de departe poate merge artistul fotograf în realizarea unui portret?

LUCIAN STROCHI: Arta fotografică este o artă. Dacă fotograful este un artist, atunci portretul va fi o operă de artă.

CORNEL PAIU: Ce fotografi de artă au marcat istoria artei fotografice la noi şi în lume?

LUCIAN STROCHI: Mi-e greu să mă pronunț despre fotografi străini, dar la noi cred că Adolphe Chevalier sau Carol Popp de Szathmari au marcat istoria artei fotografice de la noi. Asta și pentru că au fost pictori sau au avut suflet de pictori.

Geografie lirica: Manastirea Dealu – Targoviste (1)

Suntem în AN CENTENAR, când este necesar mai mult ca oricând să ne amintim, dar mai ales să cunoaștem și să prezentăm principalele momente din istoria patriei, atât în mass-media cât și în toate activitățile cultural-artistice – principalele momente din istoria acestui popor frumos și înțelept. Generațiile tinere au acest drept, să-și cunoască strămoșii pentru a-i putea respecta pentru jertfa lor de-a lungul timpului.