INTRE SINESTEZIE SI SINECDOCA SAU SCURT TRATAT DESPRE INCARUNTIREA STATUILOR (3)

cronica-literara-listanLigia Stan simte acut nevoia de autentic: Cuvintele profesorului nostru de limba română/erau dulci și amare! /Mi s-a părut c-am descins/ dintr-un solstițiu cu lună nebună; /colegele erau plecate cu capul în nori, /aveau pletele de dor amețite: /le sărutase poetul Nichita Stănescu pe buze! //„Copii priviți-mă atenți /începem lecția de limba română!” //În fereastră /am văzut strălucind inorogul, /în sufletul meu lăcrima un colind!… (SOLSTIȚIU)

INTRE SINESTEZIE SI SINECDOCA SAU SCURT TRATAT DESPRE INCARUNTIREA STATUILOR (2)

listan-2Cineva observa cu luciditate şi tristeţe faptul că umanitatea şi-a structurat,  de câteva milenii bune, masculin, cultura.

De aici câteva consecinţe: numărul artistelor este infim în comparaţie cu cel al artiştilor.

Dacă totuşi o artistă reuşea să supravieţuiască unui mediu ostil, trebuia să treacă prin câteva metamorfoze: lirică impersonală, luciditate, invenţie verbală.

Cu alte cuvinte femeia trebuia să împrumute şi să poarte haine bărbăteşti, să imite ticurile „masculului matur”.

INTRE SINESTEZIE SI SINECDOCA SAU SCURT TRATAT DESPRE INCARUNTIREA STATUILOR (1)

cronica-literara-listan Nota autoarei

Ligia Stan, născută la 4 mai 1969 în Piatra Neamț, Absolventă a Facultății de Drept.

Debut: Revista Ateneu,  1988 cu un grupaj de versuri însoțit de un cuvânt de laudatio din partea regretatului poet Sergiu Adam.

A publicat în mod frecvent în aproape toate revistele literare : Convorbiri literare, Ateneu, Tomis, Familia, Flacăra, Cronica, Luceafărul, Amfiteatru și altele.

POETUL ADAPOSTIT IN METAFORA

cronica-14-oct-2016Dacă în alte volume (SPADA ŞI ARMURA LUI ARES – de exemplu) protagonistul poeziei lui Victor Stan era Timpul, acum, în TERAPIE TERESTRĂ, poetul se arată un amant fidel al  unei singure iubiri, Metafora, chiar dacă aceasta  – capricioasă, imprevizibilă, uneori ingenuă -, nu i se predă necondiţionat şi imediat poetului.

Metafora mi se pare a fi deci supratema obsedantă a acestui volum şi deschiderea e generoasă, atât în planul

Mesageri ai portului national. Familia regala a Romaniei (3)

Mesageri-ai-portului-national-Familia-regala-a-Romaniei-3Deşi nu îşi propune explicit acest lucru Mesageri ai portului naţional. Familia regală a României este o operă ştiinţifică,  o monografie a portului şi costumului popular românesc, un album cu multe imagini inedite sau foarte puţin cunoscute despre Familia regală.

Sunt urmărite detectivistic, cu vocaţie de paparazzi ieşirile în public sau oficiale, întâlnirile de taină sau de relaxare ale diverşilor membri, prinţi, prinţese, alteţe, regi şi regine.

Mesageri ai portului national. Familia regala a Romaniei (2)

Mesageri-ai-portului-national-Familia-regala-a-Romaniei-2Se pune firesc o întrebare: a fost costumul pentru familia regală a României, un moft, o încercare de a obţine simpatia românilor, o lovitură de imagine?

Bărbaţii şi femeile din familia regală a României s-au dovedit a fi mai buni români decât mulţi români şi voi evoca trei momente cred semnificative:

Ferdinand I a fost considerat cel mai moale, şters rege al României din cauza timidităţii sale excesive, din cauza

Mesageri ai portului national. Familia regala a Romaniei (1)

Mesageri-ai-portului-national-Familia-regala-a-Romaniei-1Am în faţă o nouă şi impresionantă carte, editată de Clubul Colecţionarilor din Piatra-Neamţ probează activitatea entuziastă a unor oameni care îşi propun să nu treacă indiferenţi pe lângă marile evenimente ale neamului, care înţeleg cât de importantă este memoria culturală, istorică şi de imagine  a românilor. De această dată e vorba de o carte dublă, cu două subiecte care s-ar fi putut dezvolta independent, dat care prin cuvânt şi imagine se reunesc convingător: Mesageri ai portului naţional şi Familia regală a României. De fapt chiar titlul apare formulat astfel.

Cartea are desigur şi doi autori fizici, care reuşesc cu fiecare carte să-şi afirme profesionalismul, spiritul de  ştiinţific, simţul istoric, şi, de ce nu patriotismul lor real şi nu de faţadă sau de conjunctură. E vorba de doi ingineri,

INTRE PICARESC SI PROTEIC (2)

saruta-ma-singuratateCel puţin cinci calităţi ale autorului reţin atenţia. În primul rând inteligenţa. Această inteligenţă îl face pe Alexandru Mihăilă să evite pericolul jurnalismului, printr-un procedeu foarte simplu: personajul principal, protagonistul, Costin Vuza este… ziarist. Acest lucru îi permite să folosească orice limbaj, inclusiv pe cel jurnalistic, fără probleme. La fel, Costin Vuza poate deveni un personaj picaresc, traversând toate mediile (în calitate de ziarist de război, e prezent pe toate fronturile, aflat în misiune). În roman mai sunt prezenţi şi alţi ziarişti, Vladimir în primul rând, dar şi Valentin Soroceanu, Marcela, chiar Augusta Mateescu etc.

INTRE PICARESC SI PROTEIC (1)

Alexandru-Mihaila-Saruta-ma-singuratateAtunci când am primit această carte cu un titlu uşor curios, Sărută-mă, singurătate, din partea autorului, Alexandru Mihăilă, eram în drum spre Iaşi şi apoi spre Chişinău. Am citit dedicaţia de pe pagina de gardă, dar nu am avut timp nici să răsfoiesc volumul. L-am pus în torpedo şi am plecat. Aveam să-l citesc noaptea, în trenul ce mă ducea spre  Chişinău.

Ştiam despre autor că este un ziarist foarte bun, lucrase la câteva ziare importante din Bucureşti, iar acum trăia la Roman, scriind, între altele, pe lângă propriile cărţi, inspirate prefeţe la cărţi de poezie şi proză. Dar cam atât!