Dan Cepoi sau omul care aduce furtuna
Nemțean din Târgu Neamț (s-a născut la 21 ianuarie 1949), Dan Cepoi a absolvit Facultatea de Arte plastice din Iași, debutând tot în „dulcele târg” în 1969.
Pictura sa este contradictorie, oximoronică: ușor recognoscibilă, clasicizată, având doar câteva obsesii (copacul, ochiul, cerul, dealul), cu care Dan Cepoi reușește, asemenea lui Bacovia în poezie, să facă opera de artă să cânte, monodic, subtil, obsesiv, dar având și furtuni celeste, wagneriene, stihiale.
Copacul este la Dan Cepoi atât un simbol al echilibrului, al agățării noastre de cer și de pământ, un axis mundi, dar și o harpă, încercată de furtuni violente solare.
Un copil observa cu finețe și adevăr faptul că „un copac este mai copac iarna pentru că atunci i se văd crengile”. Prin sensibilitate, prin ingenuitate, ca orice artist adevărat, Dan Cepoi rămâne copil.
Copacii lui Dan Cepoi sunt desfrunziți și vara, semn că și i-a pregătit pentru frunze, fructe și flori dintr-un alt anotimp, un anotimp insensibil la cicluri atât de scurte cum sunt cele trimestriale.
Ochiul este un alt element copleșitor al picturii sale. Nu este ochiul țuculescian, oltenesc, venind dintr-o țesătură țărănească, urzită, ci ochiul elementar, un ochi pineal al furtunii, al cerului, al materiei aflată, spiralat, într-o inedită construcție.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.